Decizia guvernului german de a suspenda de facto la sfarsitul saptamanii trecute regulile europene in materie de azil pentru a permite accesul in Germania unui numar de cel putin 22.000 de refugiati care au luat cu asalt granita ungaro-austriaca a fost salutata de majoritatea oamenilor politici europeni. Ea pune insa sub semnul intrebarii intreaga arhitectura de securizare a frontierelor externe, precum si regulile in materie de azil si risca sa provoace falii grave intre statele membre ale Uniunii Europene.
Citeste si: Cheta pentru refugiati, in Italia
Datele agentiei europene de administrare a frontierelor externe, Frontex, releva ca in prezent exista sapte rute migratorii dinspre Africa si Orientul Mijlociu spre Europa. Pana acum cativa ani, cele mai utilizate erau ruta Est-Mediteraneeana dinspre Turcia spre Grecia si ruta Central-Mediteraneeana, dinspre Libia spre Italia si/sau Malta. Alte doua rute, cea Vest-Africana si Vest-Mediteraneeana duceau in Insulele Canare si Spania Continentala.
Ca urmare, cele patru tari se aflau in prima linie a fluxurilor migrationiste catre Uniunea Europeana, ceea ce a creat un dezechilibru major in ceea ce priveste povara purtata de statele membre in primirea refugiatilor. Dincolo de obligatiile umanitare privind asigurarea de adapost, hrana si conditii decente de trai solicitantilor de azil, o dificultate suplimentara o reprezentau propriile reglementari europene, asa-numitele Reguli de la Dublin privind azilul, care cer ca statul membru in care a fost depusa cererea de azil sa fie responsabil de inregistrarea, amprentarea solicitantilor de azil, dar mai ales obligatia de a-i primi inapoi daca sunt expulzati dintr-un alt stat membru.
In felul acesta, s-a creat un sistem tacit prin care statele din sud preferau sa inchida ochii la fluxurile de imigranti si sa ii elibereze fara a-i mai inregistra ca solicitanti de azil, urmand ca acestia sa devina problema statelor de destinatie a imigrantilor. Retelele de traficanti de fiinte umane au inteles destul de repede cum se joaca acest joc al imigratiei ilegale si au luat cu asalt tocmai punctele slabe: Italia si Grecia. Din acest motiv, in luna aprilie, dupa criza „barcilor mortiia” din Mediterana, cancelarul german, Angela Merkel, a recunoscut ca regulile de la Dublin nu functioneaza, si a cerut inlocuirea lor cu un sistem de cote continental, bazat pe marimea tarii si puterea ei economica.
Citeste si: Ministrul francez de Finante: Gazduirea refugiatilor in Franta, „o problema de cateva milioane” de euro
Ruta Balcanilor de Vest. Cum s-a ajuns aici
Semne ca se configureaza o ruta de imigratie ilegala in vestul Balcanilor au aparut de cel putin cativa ani, dar situatia a devenit ingrijoratoare in 2014. O buna perioada, principalii solicitanti de azil in Ungaria proveneau din Albania, Muntenegru si Bosnia. De la sfarsitul anului 2013, zeci de mii de kosovari, fugind de coruptia si saracia din propria tara esuata, au trecut ilegal in Ungaria, unde au solicitat azil pentru ca nu aveau dreptul sa circule liber in Europa.
O data cu kosovarii, au aparut insa si primii sirieni, pakistanezi si afgani care, aflati de multa vreme blocati in Grecia, au inteles ca au o oportunitate. Vestea s-a raspandit cu viteza pe Facebook si retelele de trafic de fiinte umane din Turcia si-au schimbat tintele. Tentativele de a plasa zeci de mii de refugiati sirieni in Bulgaria nu au dus nicaieri tocmai pentru ca Bulgaria nu este membra in Spatiul Schengen si nu are granita comuna decat cu Grecia, iar o ruta prin Romania ar fi fost lunga si plina de pericole pentru imigranti. Ruta alternativa a fost gasita prin Macedonia si Serbia, direct la granita ungara.
Citeste si: Cati bani ii revin Ungariei pentru gestionarea crizei refugiatilor
Dezastrul din Siria
Mai multi factori au contribuit la aceasta criza umanitara. Unul este neglijenta europeana fata de situatia din Siria si de criza refugiatilor sirieni. Dupa patru ani de razboi civil, doua milioane de sirieni sunt refugiati in Turcia, in jur de 1,2 milioane in Liban si peste 600.000 in Iordania. Comisariatul ONU pentru Refugiati (UNHCR) apreciaza ca 11 milioane sunt „stramutati interna”, adica ratacesc in interiorul granitelor Siriei fugind de razboi.
Potrivit agentiei ONU, situatia din taberele de refugiati din tarile vecine s-a deteriorat in mod cons?tant din lipsa finantarii. In luna ianuarie exista un deficit de aproape 500 de milioane de dolari la un necesar de 1,3 miliarde, in conditiile in care cei mai mari contributori sunt Statele Unite, cu putin peste 300 de milioane, si Uniunea Europeana (nu statele membre), cu putin sub 150 de milioane. Cu exceptia Kuweitului, se remarca o contributie modesta din partea bogatelor monarhii arabe din Golf, care sunt generoase cu finantarea gruparilor islamiste din Siria, dar zgarcite cu finantarea taberelor de refugiati. Dupa cum a devenit limpede in ultimele saptamani, daca in Europa se vorbeste mult despre „solidaritatea” cu refugiatii, in statele Golfului nu se aminteste deloc de „solidaritatea arabaa”.
Citeste si: Parlamentul infiinteaza o COMISIE SPECIALĂ pentru a analiza criza refugiatilor
Siria este in prezent o cacofonie de grupari armate care lupta intre ele. In afara de fortele regimului lui Bashar al-Assad si Statul Islamic, in Siria mai activeaza o grupare afiliata Al Qaeda, Al Nusra, o organizatie kurda asociata cu PKK si mai multe grupari rebele. In schimb, nu exista nici o prezenta semnificativa occidentala, americana si/sau europeana. Planul american de a crea o zona-tampon de excludere aeriana si de a lansa atacuri aeriene impotriva Statului Islamic impreuna cu Turcia a dat rezultate modeste, iar turcii par mai preocupati sa atace PKK decat Statul Islamic.
Potrivit New York Times, americanii conduc doua operatiuni (sau „programea”) in Siria, unul „deschisa” – de antrenare si formare a unei forte rebele care sa lupte impotriva SI, condus de Pentagon – si unul „inchisa”, condus de CIA. Cotidianul american sustine ca programul Pentagonului a esuat, ca nu au reusit decat sa creeze o microforta de 54 de oameni, dintre care unii au fost ucisi, iar altii au fost rapiti de militantii Al Nusra.
Din acest motiv, Pentagonul ar planui sa revizuiasca intregul proiect si sa aloce mai multe resurse crearii unei forte care sa conteze. Cu toate acestea, nici Casa Alba nici guvernele occidentale nu au de gand sa trimita forte terestre in Siria sau Irak pentru a lupta contra Statului Islamic, atat Statele Unite cat si Marea Britanie si Franta multumindu-se la atacuri aeriene.
De haos profita rusii
Acolo unde nu sunt prezenti americanii si europenii se instaleaza rusii. Moscova a fost unul din principalii sustinatori financiari si logistici ai regimului lui Bashar al-Assad, alaturi de Iran si motivul pentru care acesta a supravietuit. In ultimele zile, in vreme ce Europa era ocupata cu criza refugiatilor, rusii au trimis in Siria vehicule de lupta blindate si avioane de lupta, precum si module de cazare destinate, cel mai probabil, pentru o forta expeditionara rusa pe teritoriul sirian.
Fotografii transmise pe twitter par sa arate ca in Siria exista deja elemente ale acestei forte expeditionare care opereaza echipamentele militare. Secretarul de stat, John Kerry, a protestat si a avertizat Moscova ca „daca rapoartele sunt exacte, aceste actiuni ar putea agrava conflictul, conducand la si mai mari pierderi de vieti omenesti, la cresterea fluxului refugiatilor si la confruntari riscante cu fortele coalitiei anti-Statul Islamic ce opereaza in Siriaa”. Din punctul de vedere al lui Putin insa, in masura in care isi consolideaza capul de pod in estul Mediteranei in vreme ce pozitiile europene sunt slabite, atunci inseamna ca a castigat.
Ambivalenta Turciei
In vreme ce regimul islamist al lui Recep Erdogan se declara un membru fidel al coalitiei anti-SI, exista informatii potrivit carora Turcia a sprijinit discret Statul Islamic in lupta acesteia impotriva kurzilor din Irak si Siria. Cu cat situatia din Siria si Irak se deterioreaza, cu atat numarul refugiatilor se asteapta sa creasca. Dar refugiatii sirieni din Turcia sunt, practic, captivi. Nu au dreptul la azil, nu au drept de munca in Turcia, deci nu se pot stabili in aceasta tara. De aceea singura solutie pentru ei este Europa.
Turcia a acuzat pe de o parte Europa ca nu face suficient si probabil, ca din punctul de vedere al finantarii are dreptate, dar pe de alta parte, Turcia tolereaza cele mai puternice retele de trafic de persoane din regiune, care conduc operatiuni vaste din Marea Egee pana in Libia. Dupa cum aratam si in ziarul de azi, multe din aceste retele opereaza din orasul Izmir, care se intampla sa fie si unul din centrele coruptiei guvernamentale asociate cu Erdogan si guvernul partidului sau, AKP.
Potrivit The Guardian, ruta prin vestul Balcanilor este una din cele mai ieftine, o calatorie din Turcia pana in Germania ridicandu-se pana la 3.000 de dolari, in functie de numarul de traficanti folositi pe drum. In acest caz, pentru traficanti conteaza cantitatea de refugiati si acesta este un alt motiv, pentru ca zeci de mii de oameni ajung pe insulele grecesti din Egeea. Ieri, majoritatea televiziunilor au difuzat imagini cu luptele din insula Lesbos dintre autoritati si imigranti. Potrivit Wall Street Journal, un nou focar de criza pare sa apara pe insula Samos, care a devenit in ultimele zile un centru de adunare al refugiatilor din Irak, care impulsionati de deschiderea granitelor germane au ajuns cu miile in Turcia, de unde spera sa ajunga la fel de repede in Europa.
Prabusirea barierelor
In ultimele luni, toate barierele de protectie care ar fi fost destinate opririi valurilor de imigranti s-au prabusit. Mai intai in Grecia, apoi in Macedonia si, in cele din urma in Ungaria. In fata zecilor de mii de oameni care au ajuns pe teritoriul sau, Ungaria a suspendat regulile europene privind azilul la sfarsitul lunii iunie, urmata la scurta vreme de Austria.
Deznodamantul, deschiderea granitelor Germaniei si primirea unui val de 22-24.000 de imigranti in aceasta tara …
