Dosarul pentru inregistrarea unui produs traditional pe piata comunitara va costa minimum 2.000 de euro

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

In perioada urmatoare, Ministerul Agriculturii va infiinta Oficiul National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti, care le va acorda sprijinul necesar producatorilor romani care vor sa-si inregistreze marcile pe piata europeana. Astfel, produsele autohtone vor fi, in sfarsit, recunoscute si protejate in statele UE. Institutia, care va avea sediul la Brasov, va fi finantata din bugetul de stat. Grupurile de producatori vor primi consultanta pentru elaborarea dosarelor de certificare a denumirilor traditionale ale branzei, salamurilor sau vinurilor. Proiectul de hotarare privind infiintarea oficiului se afla in procedura de avizare.

La inceputul lunii februarie, Guvernul a adoptat o hotarare privind produsele traditionale garantate la nivel national si in UE. Protectia se realizeaza in functie de trei criterii, respectiv denumiri de origine, indicatii geografice sau caracteristici traditionale garantate. „Practic, este inregistrata si protejata o reteta specifica, indiferent de locul unde se realizeaza produsul sau de unde vine materia prima”, a declarat ministrul agriculturii, Dacian Ciolos. Ministerul Agriculturii va face atestarea si verificarea documentatiei pentru inregistrarea unei specialitati traditionale garantate si dobandirea protectiei. Costurile pentru certificare vor fi suportate de grupurile de producatori.

Producatorii au nevoie de consultanta
De altfel, Ministerul Agriculturii considera ca procedura impusa de UE in ceea ce priveste produsele traditionale este una complexa. In aceste conditii, producatorii romani au nevoie de consiliere pentru dobandirea protectiei denumirilor produselor traditionale si ecologice pe piata comuna. Oficiul National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti va promova conceptele de produse de „calitate” si „ecologice”. Producatorii vor beneficia de asistenta tehnica atat pentru elaborarea dosarelor pentru protectia specialitatilor, cat si pentru promovarea proiectelor care vizeaza produsele autohtone. Periodic vor fi organizate seminarii, cursuri si activitati de formare si informare pentru grupuri de producatori sau procesatori, fermieri, asociatii profesionale. Totodata, producatorii care au acelasi tip de produs si-l comercializeaza sub aceeasi denumire vor fi indrumati pentru promovarea bunurilor pe piata comuna.

Certificarea va costa cel putin 1.000 de euro
Presedintele Asociatiei Patronale din Industria Laptelui-APRIL, Valeriu Steriu, a declarat ca pentru atestatul de protectie a unui produs, grupurile de producatori vor plati minimum 1.000 euro. „Pentru certificare, suma minima estimata pe care o vor plati producatorii este 1.000 euro. Acesti bani vor fi dati pentru obtinerea unor acte in momentul intocmirii dosarului. La acestea se adauga si inspectia sanitara, pentru care producatorii vor mai cheltui cel putin 1.000 euro”, a explicat Steriu.

Ce trebuie sa contina dosarul produsului
Dosarul pentru certificarea produselor traditionale trebuie sa contina actul de asociere a producatorilor, reteta produsului care trebuie sa aiba o vechime de cativa ani, informatii legate de denumirea produsului, o harta color a zonei, actele financiare ale grupului de producatori si informatii despre acestia. Ministerul Agriculturii a elaborat, inca din 2005, o lista cu produse traditionale romanesti si a atestat, pana la sfarsitul anului 2006, circa 820 de produse. Ulterior, reprezentantii ministerului au declarat ca atestarea a fost doar experimentala. Pe aceasta lista se gaseste o gama larga de produse, de la branza de burduf de Bobalna, cas afumat sau jambon de Bucovina, la salam de casa Tarnavioara, pastrama de oaie, carnatii de Plescoi sau prescuri. In cadrul negocierilor cu UE, tara noastra a solicitat protectie pentru tuica, horinca, turt, vinars si palinca. Mai precis, este vorba de sase tipuri de tuica, respectiv de Zetea, Valea Milcovului, Buzau, Arges, Zalau si Ardeleneasca de Bistrita, precum si pentru horinca de Maramures, Camarzana, Seini, Chioar si Lapus. Valeriu Steriu a explicat ca pe aceasta lista se mai regasesc branza framantata in cosulet de brad, telemeaua cu chimen si cea de Braila, branza de Moeciu si cascavalul Penteleu.

spot_imgspot_img