Incasarile mici la buget provoaca tensiuni la Palatul Victoria. “Asa-zisa crestere economica este doar la suprafata” Analiza ZF

Problema este ca, in disperare de cauza, Fiscul ii pune in dificultate si pe altii. Adrian Benta:?”Incasarile trebuia sa scada, pentru ca a scazut nivelul taxelor. Au fost eliminate 100 de taxe, taxa de prima inmatriculare, au fost extinse facilitatile la impozitul pe profit. ANAF se duce si face praf prin firmele bun-platnice, le impune debite suplimentare, dar acestea le contesta si castiga”.
Doi sunt stalpii financiari ai statului: colectarile ANAF, de care raspunde seful Fiscului, Bogdan Stan, si imprumuturile care asigura finantarea pentru ceea ce se chel?tuieste peste incasari, de care este respon?sabila Trezoreria Statului, peste care domneste Stefan Nanu.
In conditiile in care dobanzile sunt la minime istorice, Trezoreria nu ar avea probleme sa scoata bani din piete pentru finantarea deficitului bugetar, dar nu poate lua mai mult de 24 mld. lei in 2017, daca Finantele chiar au de gand sa pastreze deficitul in limita a 3% din PIB, asa cum au promis si asa cum este construit bugetul.
Or, ca sa nu depaseasca deficitul bugetar, statul are nevoie de bani macar la nivelul preconizat de venituri stabilit la inceputul anului.
Aici este buba si de aici pleaca supararea prim-ministrului Mihai Tudose sau a sefului PSD Liviu Dragnea.
Intr-un fel, nemultumirea acestora din urma este justificata. PIB-ul a crescut in T1 cu 5,7%, record in UE. Consumul, care reprezinta motorul acestei cresteri, nu da semne de oboseala – plus 7,9% in primele cinci luni din an. Dar incasarile din TVA au scazut cu 5% in aceeasi perioada. Vanzarile de carburanti au crescut cu 13%, dar incasarile din acciza au scazut cu 9,4%. Asadar, cresterile nu se regasesc in incasarile bugetare, iar premierul sustine suparat: nu mai vreau explicatii, vreau solutii!
Incasarile la bugetul general conso?lidat au crescut cu 7,9% la cinci luni, dar bugetul pe 2017 este croit pe o crestere de venituri de 14%.
Cheltuielile suplimen?tare angajate pro?mise la inceput de an – cu majorari de pensii, de salarii, cu reduceri de taxe si extinderi de nise fiscale – inseamna in 2017 un nou gol bugetar de aproape 18 miliarde de lei (2,2% din PIB, la un PIB estimat de 815 mld. lei), potrivit calculelor facute de Consiliul Fiscal. Ca sa nu faultezi grav programul de guvernare/programul social, gasesti acesti bani din taxe. In ultima vreme Stan a cam dat din colt in colt. Saptamana trecuta, dupa o noua intalnire cu premierul pe marginea incasarilor bugetare, el a detaliat cifrele incasarilor fiscale pe primul semestru: acestea au fost de 101 mld. lei, cu 4% peste cele din S1 2016, dar cu 4 miliarde de lei mai putin decat a fost stabilit “in plana”. La cinci luni, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, de la TVA s-au pierdut 1,1 mld. lei, de la accize un miliard de lei si alt 1,1 mld. lei pe primele sase luni de la impozitul pe profit, in urma extinderii niselor fiscale care au lasat microintre?prinderilor posi?bilitatea de a plati fie impozitul pe profit, fie impozitul pe cifra de afaceri. In urma schimbarii Codului fiscal, 7.500 de societati au trecut de la impozitul pe profit la cel pe cifra de afaceri, cu un cost pentru buget de 1,1 mld. lei, daca e sa-l credem pe seful Fiscului.
Dincolo de aceste socoteli, problema mare ramane la incasarile din TVA. Pentru ca este adevarat ca taxa a scazut cu un procent, de la 20% la 19%, de la 1 ia?nuarie (potrivit veniturilor din 2016, un punct de TVA este egal cu 2,58 mld. lei), dar cresterea de consum ar fi trebuit sa compenseze cu mult aceasta scadere, iar pe TVA ar fi trebuit sa se inregistreze cresteri, nu diminuari.
Alex Milcev, partener E&Y, are o explicatie pentru sincopele inregistrate in colectarea TVA, dincolo de “traditionalaa” evaziune sau de scaderea incasarilor ca urmare a reducerii taxei.
Prezent saptamana trecuta la ZF Live, Milcev a explicat ca, din 100 de lei declarati Fiscului de contribuabilii romani, se colecteaza lunar intre 75 si 78 de lei. Care sunt impozitele declarate? TVA-ul, accizele, impozitul pe profit, contributiile sociale. Sunt firme care functioneaza, declara impozite, dar in mod cronic ANAF-ul nu recupereaza toti banii.
Cum este posibil asa ceva? “Firmele care nu au bani folosesc ANAF ca sursa de finantare. Firmele declara impozit pe venit, TVA sau CAS de plata dar nu platesc imediat, ci dupa 3-4 luni. Penalitatile sunt 12% pe an, deci intr-un fel le convine”, spune Radu Georgescu, managing partner CFO Network.
O companie cu cifra de afaceri de peste 100.000 de euro declara TVA de plata in fiecare luna, pe 25 ale lunii urmatoare. Astfel, spre exemplu pe 25 iulie va declara TVA de plata pe luna iunie. Declaratia trimisa catre ANAF nu inseamna automat si virarea catre bugetului statului a sumei respective. Daca firma are de plata de exemplu 1.000 de lei si plateste doar 900 de lei, atunci cei 100 de lei diferenta reprezinta o imbunatatirea a cash-flow-ului imediat.
“Intarzierea la plata catre ANAF este de multe ori o gura de oxigen pentru firme. De unde se poate finanta o firma? De la furnizori, care ii permit sa plateasca dupa un numar de zile, de la banci, care ii cer insa garantii si de la ANAF. Cel mai simplu este sa te finantezi de la ANAF, pentru ca exista un timp in care circula hartiile si ajungi sa ai banii popriti”,?a explicat Georgescu.
El mai afirma ca mediul de business a devenit tot mai incordat in conditiile in care firmele mici sunt presate sa aiba marje cat mai mici si au termene de plata tot mai stranse, cu toate ca, din punct de vedere macroeconomic, economia are cea mai mare crestere din UE.
“A crescut presiunea pe cash-flow. Multinationalele cer in fiecare an costuri mai reduse sI termene de plata mai stranse, pentru ca trebuie permanent sa raporteze rezultate mai bune la head-quarter. Aceasta inseamna o crestere a presiunii pe firmele mici”,?a explicat Georgescu situatia din mediul de business …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *