Din punctul de vedere al lui Leonard Orban, consilier prezidential pentru pro?bleme europene, Rusia nu se afla in spatele acestei crize a refugiatilor, asa cum au incercat sa demonstreze mai multi analisti internationali, inclusiv generalul Constantin Degeratu, fostul sef al Marelui Stat Major al Armatei.
Pe de alta parte, Leonard Orban eticheteaza referendumul prin care olandezii au respins Acordul de asociere al Ucrainei la UE drept a”o noua lovitura data proiectului european”. a”In acest moment – spune consi?lierul prezidential – nu exista deloc apetit pentru extinderea Uniunii”, adaugand ca R. Moldova, Georgia si Ucraina nu au deocamdata a”posibilitatea” aderarii la UE. Totusi, daca la Chisinau vor continua reformele, e posibil ca in urmatorii 15-20 de ani R. Moldova sa fie primita in UE, mai precizeaza Leonard Orban.
Romania a primit in ultima vreme promisiuni de acceptare in Spatiul Schengen, dar lucrurile continua sa se complice din cauza refugiatilor, in vreme ce unele state au reinstituit controalele la frontiera. Faptul ca inca suntem in afara Schengen pare sa fie un avantaj pentru Romania, ca nu se afla in interiorul acestui spatiu, dar, pe de alta parte, ar putea sa le dea dreptate celor care spun ca Romania si Bulgaria sunt state de rangul doi. Cum vedeti aceasta dilema?
L.O.: Pentru noi lucrurile sunt clare: vrem sa fim parte a Spatiului Schengen.
Are Romania vreo perspectiva clara?
L.O.: Din punctul meu de vedere acest lucru nu se va putea rea?liza inainte de rezolvarea crizei migrantilor si nu inainte de a se gasi modalitati mai eficiente de control al frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Inseamna ca Romania si Bulgaria vor ramane in afara Schengen cativa ani de acum incolo si pot fi considerate de rangul doi?
L.O.: N-as spune ca sunt de rangul doi, fiindca, din punct de vedere al legislatiei europene, Romania si Bulgaria sunt considerate membre Schengen, chiar daca nu s-au ridicat controalele de la frontierele interne ale UE. E un obiectiv pe care Romania si-l doreste de mult timp. In acest moment in care avem de-a face cu o criza profunda, intelegem ca e ?foarte greu sa mai vorbim despre largirea Schengen, totusi ne mentinem obiectivul, facem demersuri in acest sens si speram ca, daca se vor gasi solutii de securizare, se va pune in discutie si primirea Romaniei.
Solutiile sunt deocamdata timide si, cu exceptia semnarii Acordului cu Turcia, lucrurile nu au evoluat prea mult.
L.O.: Daca ne uitam la intrarile zilnice dinspre Turcia spre Grecia, vedem ca numarul refugiatilor este mai mic. La inceputul anului, chiar si cand vremea era foarte rea, aveam intrari de o mie, uneori chiar de doua sau trei mii de persoane pe zi. Acum intrarile sunt doar de? cateva sute zilnic, ceea ce arata ca exista anumite schimbari, in conditiile in care ruta Balcanilor de Vest e blocata. Nu excludem, insa, o diversificare a acestor rute.
Romania ramane in continuare in afara acestor rute?
L.O.: Cel mai probabil, da. Prin Romania, refugiatii ar putea ajunge dinspre Grecia si Bulgaria, dar ulterior s-ar lovi de granita cu Ungaria. Ar mai fi si a doua varianta, sa traverseze dinspre Turcia pe Marea Neagra, dar acest lucru se poate face doar cu vase mari, ceea ce presupune ca aceste ambarcatiuni ar fi depistate ?foarte repede, deci e putin probabil. Mai degraba e mai posibila diversificarea rutei dinspre Turcia spre Italia.
Romania ar fi fost o tara de tranzit daca era in Schengen. Admiteti ca, in situatia de fata, e un avantaj sa fie in afara?
L.O.: Putem doar sa speculam. Daca Romania si Bulgaria ar fi fost in Schengen cu tot cu granitele terestre, nu e exclus ca o parte din refugiati sa se fi orientat spre Grecia-Bulgaria-Romania si de aici mai departe spre vest. Nu e exclus.
Deci e un avantaj.
L.O.: Exista acest risc al unei rute prin Romania.
Generalul Constantin Degeratu, fost sef al Statului Major General, spunea, intr-un interviu pentru Romania libera, ca in spatele crizei refugiatilor s-ar afla Rusia. ?S-au facut afirmatii similare si la Bruxelles. Ce ziceti?
L.O.: Nu? impartasesc acest punct de vedere. Existau semnale ca refugiatii, in special din Turcia, sunt pregatiti sa incerce sa vina in Europa de mai mult timp. Au fost transmise astfel de semnale in mod repetat in ultimii ani, inclusiv de catre comisarul european Kristalina Georgieva, care a fost responsabila, in Comisia precedenta, cu ajutorul umanitar. Chiar si autoritatile din Turcia au vorbit cu mai mult timp in urma despre situatia grea din taberele de refugiati. Scaderea fondurilor ONU pentru refugiatii din aceasta zona a reprezentat un alt semnal de alarma. S-ar putea spune, in schimb, ca intensificarea luptelor in Siria, dupa ce Federatia Rusa a inceput sa se implice activ, a condus la cresterea numarului de refugiati sirieni. Dar nu se poate spune in niciun fel ca Federatia Rusa ar fi gene?rat aceasta criza.
Mai multi lideri occidentali au vorbit despre ridicarea sanctiunilor impuse ?Rusiei. Exista presiuni in acest sens asupra Romaniei sa-si schimbe pozitia?
L.O.: Pozitia Romaniei este ?foarte clara. Avem, de fapt, doua tipuri de sanctiuni: unele legate de anexarea Crimeii, iar acestea nu pot ridicate decat in momentul in care Crimeea revine la Ucraina, si altele legate de ceea ce se intampla in estul Ucrainei. In ceea ce priveste a doua categorie de sanctiuni, Romania va pleda pentru mentinerea acestora atat timp cat nu sunt implementate deplin prevederile Acordului Minsk+. Ramane de vazut daca va exista unanimitate in iunie in Consiliul Uniunii, cand se va discuta acest lucru. Am constatat ca sunt ?anumite voci in Vest care insista sa regandim, sa reexaminam sanctiunile, dar vom vedea in iunie ce facem.
Sunt anumite presiuni asupra Romaniei in acest sens?
L.O.: Nu. Sunt anumite tari, despre care n-as spune ca fac presiuni, ci ca exista anumite presiuni in interiorul acestora, de exemplu in Franta, fiindca o majoritate importanta a fermierilor francezi sunt afectati, nu de sanctiuni, ci de raspunsul Rusiei la aceste sanctiuni.
Chiar presedintele Hollande s-a pronuntat pentru ridicarea sanctiunilor, dar nu e singurul.
L.O.: Fermierii francezi ?nu-si mai pot vinde marfa in Fede?ratia Rusa. Si alte tari membre ale Uniunii sunt afectate. Dar trebuie sa constatam ca pana acum, in ciuda intereselor ?unor state membre sau ale ?unor ?actori economici din aceste tari, si uneori nu sunt deloc minore aceste interese, totusi s-a mentinut unitatea UE in ce priveste sanctiunile.
In ce fel e afectata Romania de politica externa a Rusiei?
L.O.: E evident ca ceea ce s-a intamplat in Ucraina incalca regulile internationale. Din punctul nostru de vedere, actiunile Rusiei sunt contrare modului cum credem ca trebuie facuta politica externa.
Se observa o reincalzire a conflictelor inghetate: in Nagorno-Karabah se dau din nou lupte, in Ucraina se incearca o federalizare, pornind dinspre Donbas, in R. Moldova nimic nu mai pare predictibil. Cum vedeti coincidenta acestor perturbari care au loc, cumva, in jurul Romaniei?
L.O.: N-as pune pe acelasi nivel ce se intampla in Nagorno-Karabah cu ceea ce se intampla in R. Moldova.
Toate au un numitor comun.
L.O.: Da, in fiecare dintre aceste state exista enclave controlate de Rusia, insa nivelul inghetat/dezghetat e semnificativ diferit. Dar sigur ca ne ingrijoreaza in cea mai mare masura tot ceea ce se intampla in vecinatatea noastra. Pentru ca lucrurile sunt foarte grave, mai ales in Est.
Vazand ce se intampla in apropierea Romaniei, ati putea spune ca Rusia e amenintatoare?
L.O.: Ce pot sa va spun e ca a surprins pe foarte multa lume reactia Rusiei la semnarea de catre Ucraina a Acordului de Asociere si Liber Schimb cu UE. Nimeni nu a putut prevedea raspunsul violent al Rusiei la acest Acord, care nu prevede in niciun fel aderarea Ucrainei la UE. Deranjeaza foarte mult, probabil ca R. Moldova, Georgia si Ucraina prefera sa se apropie de UE si inclusiv un anumit proces de democratizare care ar putea avea loc in aceste tari s-ar putea sa nu fie bine vazut la Moscova. Putem intelege ingrijorarile legate de extinderea NATO, chiar daca nu impartasim acest punct de vedere, dar ingrijorarea legata de apropierea acestor tari de UE e de neinteles.
Referendumul din Olanda a respins cu un scor fara drept de apel Asocierea Ucrainei la UE. Cum va afecta acest lucru viitorul Uniunii?
L.O.: Nu cred ca a fost neaparat un vot impotriva Ucrainei, mai ales ca a fost respins cu aceasta ocazie inclusiv acordul de liber schimb, in conditiile in care olandezii sunt puternici sprijinitori ai acestui tip de acorduri. As spune ca Olanda e intr-o situatie extrem de complicata, asta ca sa fiu foarte diplomat, fiindca, odata …
Interviu cu Leonard Orban, consilier prezidential pentru probleme europene: Rusia nu se afla in spatele crizei refugiatilor
