Infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral sunt urgente medicale de grad zero. In urma cu cateva decenii acestea erau considerate boli ale batranetii, insa acum tot mai multe persoane sub 50 de ani ajung la camera de garda a spitalelor, unde medicii se lupta sa le salveze.
Dr. Ruxandra Oana Jurcut, medic cardiolog si o tanara cercetatoare in medicina care ingrijeste in special pacientii cu diverse boli rare de natura genetica, a declarat pentru „Romania liberaa” ca tara noastra mai are multe de facut la capitolul preventie si, totodata,? trebuie asigurata o finantare adecvata proiectelor de cercetare in domeniul medical.
RL: In ultimii ani, tot mai multi tineri au probleme cardiovasculare si deja nu mai este de mirare ca cineva face infarct la 35-40 de ani. Cum explicati acest trend periculos?
Dr. Ruxandra Oana Jurcut: Este o tendinta paralela cu cea a evolutiei societatii moderne: in ultimele decenii au crescut numarul de fumatori si prevalenta obezitatii si a sedentarismului, iar acestia sunt factori de risc cardiovascular puternici; alaturi de ei asistam la o „epidemiea” a diabetului de maturitate si din ce in ce mai multi tineri de 40 de ani care il dezvolta. Devine, deci, esential sa se ia masuri preventive prin legi si reglementari care sa limiteze exact acesti factori. Societatea Romana de Cardiologie a dus o lupta puternica, concretizata prin faimoasa lege antifumat. Mai este de lucrat la educatia pentru sanatate in scoli, mai ales la nivel de invatamant primar si gimnazial, la combaterea vanzarii de dulciuri si bauturi indulcite in proximitatea scolilor. Acestea ar fi cateva dintre masurile importante ce trebuie avute in vedere.
Una dintre cele mai comune temeri ale omului modern este „colesterolula”. Este vorba de un adevar sau este doar un mit? Ce procentaj au valorile crescute ale grasimii in sange in grila factorilor de risc cardiovascular?
Este un adevar ca daca ai niveluri foarte crescute ale colesterolului, mai ales LDL colesterolul (asa cum este cunoscut de toata lumea sub denumirea de „colesterolul raua”), ai un risc cardiovascular mai mare. Exista grile de risc dezvoltate de Societatea Europeana de Cardiologie – care pun in ecuatie varsta, statusul de fumator (care dubleaza riscul), colesterolul si hipertensiunea arteriala. Astfel, pe baza unor tabele simple se poate estima riscul de evenimente cardiovasculare fatale pe parcursul a 10 ani, fiind o unealta foarte utila medicilor de familie, cardiologilor sau internistilor; si un instrument excelent in discutia cu pacientul, care percepe astfel contributia factorilor sai de risc.
Putini romani stiu despre pericolul reprezentat de placile de aterom, acele insule de grasime care pot bloca circulatia sangelui prin arterele importante ale corpului. Ce analize si tratamente sunt recomandate pentru prevenirea aparitiei si ruperii lor?
N-as spune ca este un subiect necunoscut, pentru ca vad care sunt intrebarile pacientilor mei si ce investigatii ii intereseaza. Cred ca ceea ce se constientizeaza mai putin este modul cum se formeaza placile, care sunt factorii de risc si care sunt metodele de stopare a evolutiei nefaste. Daca nu fumezi, nu esti mare dislipidemic sau obez, nu ai diabet, riscul sa faci ateromatoza arteriala este mic, cu exceptia cazurilor determinate genetic. Daca insa ai dezvoltat deja placi de aterom, singurul mod de a le „stapania” (nu de a le da inapoi, ci de a le stabiliza) este respectarea foarte precisa a indicatiilor medicale: oprirea fumatului, controlul colesterolului (cel mai sigur cu ajutorul medicamentelor, care au si alte roluri, cum ar fi impiedicarea inflamarii si rupturii placilor de aterom) si al diabetului.
Ati facut numeroase cercetari importante in privinta rolului trombozei in ecuatia sanatatii inimii si a altor organe. Ce ar fi de retinut?
Tromboza arteriala este unul dintre factorii declansatori ai infarctelor acute de miocard sau ai accidentelor vasculare cerebrale. O parte din cercetarile mele, inclusiv cea sustinuta prin Bursa L”Oréal -UNESCO s-a adresat mecanismelor particulare ale trombozelor la tineri. Acestia au factori de risc speciali fata de varstnicii cu aceleasi patologii si ma gandesc aici mai ales la componenta genetica. Astfel incat cercetarile mele s-au adresat mai ales mutatiilor trombofilice ca o componenta a tabloului de risc, unele dintre ele limpede dovedite drept cauza (factor V Leiden, mutatii de protrombina), altele mai slabe, existente si la indivizi sanatosi (mutatii ale genelor legate de homocisteina). Acest gen de cercetare necesita o colaborare cu geneticieni si hematologi, si am avut sansa sa intalnesc astfel de specialisti la fel de pasionati de subiect.
Pentru ca vorbim de studii de specialitate si cercetare, credeti ca sunt motivati suficient specialistii romani in aceasta directie sau ar fi loc de mai bine, sa nu ne multumim doar cu practica medicala?
Cred ca pentru cercetare ai nevoie de pasiune, de o motivatie interioara, de o curiozitate pe care o ai sau nu. Dat fiind ca in balanta moderna cercetarea iti ia energie si timp si iti aduce satisfactii academice, dar si mai multe teme de cercetare, cred ca, daca nu ai aceasta curiozitate in tine, aceasta dorinta de a intelege si de a gasi raspunsuri, alte motivatii este greu sa gasesti. Eu am fost mereu curioasa, si in prima copilarie asta se traducea prin citit fara oprire, adoram cartile si povestile. Lucrurile au glisat treptat spre academic, predare si cercetare.
In Romania, este o mare problema, si anume alocarea modesta a finantarii pentru cercetare si incertitudinea in care plutesc deseori proiectele depuse (bugete care scad dupa anuntul competitiilor, transparenta relativa). Tocmai de aceea, mi se pare importanta existenta unei surse alternative de finantare pe care cercetatorii sa poata conta.
Cat despre femeile care lucreaza in acest domeniu, ele au nevoie de fonduri obtinute intr-un mod consecvent, o infrastructura mai generoasa si mai multe investitii in educatia tinerelor, care sa fie indrumate din timp catre o cariera in cercetare.
In aceasta era a maximei tehnologizari a cercetarii, este o mare lupta sa fii competitiv la nivel international daca nu ai acces la o resursa umana de varf si, fara cele trei elemente men-tionate anterior, nu suntem pregatiti pentru aceasta lupta.
In acest context, cred ca este important un program de sustinere a femeilor care au o cariera in stiinte – cele care au pornit pe aceasta cale si au succese pot reprezenta o incurajare pentru cele care se gandesc la asta, de la copii de scoala la studente sau tinere profesioniste la inceput de drum. Eforturile L”Oreal si UNESCO …
