In motivarea hotararii de 22 de pagini a CNCD, citata de luju.ro, prin care s-a decis amendarea lui Iohannis cu 2.000 lei pentru discriminare, s-a stabilit ca apelativul „penali” este de natura de a stigmatiza si eticheta, dar si de a-i infiera pe cei care se afla in proceduri judiciare.
In acest sens, membrii CNCD au retinut in hotarare ca, prin iesirea publica din data de 15 februarie 2018, Klaus Iohannis nu a avut scopul de a informa publicul, ci a dorit sa ia apararea DNA si a conducerii acesteia, care, in opinia lui Iohannis, era „discreditata de penali”.?
Colegiul apreciaza ca afirmatiile facute nu au avut rolul de a informa publicul fiind folosit un termen cu dublu sens: pe de o parte referitor la pedeapsa „penala”, insa si intr-un sens argotic, conferinta de presa incepand tocmai cu aceste aspecte. In continuare, ca urmare a intrebarilor formulate, presedintele a procedat la informare cu privire la aspecte de interes. In limba romana culta, adjectivul „penal” se foloseste numai atunci cand defineste anumite institutii de drept: drept penal, cod penal, procesul penal, fapta penala, sanctiune penala, si se refera exclusiv la dispozitiile legale care au un caracter represiv, care se refera la infractiuni si care prevad sanctiuni aplicabile. Asadar, adjectivul penal nu se refera niciodata la persoane. (…)
„In cazul primei parti reclamate, demersul nu mai are aceeasi legitimitate, acuzand „niste penali” care „fac o incercare disperata sa discrediteze DNA si conducerea acestei insitutii”. Acuzele aduse unor procurori DNA sunt extrem de grave, Parchetul General urmand a instrumenta sesizarile cu care a fost investit. Amestecul presedintelui in aceasta chestiune, precum si atributul peiorativ folosit sunt de natura a interfera cu rolul acestuia prevazut de catre Constitutie, respectiv acela de mediator. (…) Presedintele ar fi trebuit sa aiba o atitudine neutra, lasand instantele si organele competente sa se pronunte asupra acestor aspecte”, se mentioneaza in motivarea CNCD.
Iata pasaje din motivarea CNCD:
„In masura in care presedintele si-ar fi exprimat doar increderea si aprecierea in privinta DNA am fi putut aprecia ca ne aflam in sfera de dezbatere publica, fiind rolul sau sa sustina structurile statului si respectarea legii de catre acestea.
Ori, conferinta de presa a inceput exact cu „infierarea” unor „penali care fac o incercare disperata sa atace si sa discrediteze Directia Nationala Anticoruptie”. Daca afirmatia acelor persoane se confirma ramane in sarcina organelor abilitate, partea reclamata afirmand in mod public, prin utilizarea termenului „penal” faptul ca cele relatate reprezinta doar un atac la adresa DNA din partea unor persoane care nu ar fi fost indreptatite la aceste demersuri. Ori accesul liber la justitie este un drept absolut, care apartine tuturor cetatenilor.
Intrebarea fireasca ar fi daca aceste aprecieri erau necesare in contextul dezbaterii publice. Astfel, Colegiul nu poate decat sa constate faptul ca in prezenta cauza s-a depasit sfera caracterului informativ care prezinta interes pentru opinia publica aducand atingere demnitatii persoanelor aflate in proceduri judiciare in general si persoanelor care acuza existenta unor abuzuri, in mod special.
Cu siguranta, se prezuma ca organele de urmarire penala au o atitudine onesta, in conformitate cu prevederile legale, insa modul de exprimare si folosirea argoticului „penal” sunt de natura a iesi din sfera de dezbatere publica.
(…) In calitatea sa de presedinte si de sef al statului, asteptarile publicului sunt mai mari decat in cazul oricarei alte persoane, fiind vorba de un presedinte al tuturor cetatenilor, inclusiv a celor cercetati penal. Din perspectiva precaderii constitutionale, presedintele Romaniei este unul dintre principalii formatori de opinie, la nivel national.
Pe de alta parte, apelativul de „penal” ar fi de natura a insinua persoane apreciate ca vinovate sau cvasi-vinovate de savarsirea unor fapte penale, fiind de natura a stigmatiza si de a eticheta. Situatia presedintelui Romaniei este distincta de orice alta situatie …





