UPDATE 10.20: In replica la acuzatiile procurorilor anticoruptie, fostul ministru al Justitiei, Florin Iordache, a raspuns: „Nu stiu!”.
Procurorii anticoruptie au?acuzat Ministerul Justitiei ca a distrus avizul negativ primit de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, privind modificarea Codului Penal si Codului de Procedura Penala, in dosarul privind modul in care a fost emisa Ordonanta 13. Totodata, Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ca a clasat plangerea privind infractiunea de?folosire a influentei ori autoritatii ca persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, pentru ca nu au gasit indicii care sa confirme acuzatia?si ca a declinat celelalte cinci infractiuni descoperite catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.?
Infractiunile care au fost declinate spre anchetare catre procurorii Parchetului instantei supreme sunt:?favorizarea faptuitorului, prezentarea cu rea credinta de date inexacte, sustragere sau distrugere de inscrisuri, sustragere sau distrugere de probe si fals intelectual.?
Dupa intocmirea proiectului de Ordonanta de Urgenta, Ministerul Justitiei a primit avize negative de la majoritatea institutiilor din domeniul judiciar, atat legate de fondul proiectelor, cat si in legatura cu intentia ?promovarii prin OUG, in sensul ca nu erau indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a justifica urgenta. Si specialistii din cadrul Ministerului Justitiei au intocmit sase note prin care?exprimau critici la adresa proiectelor amintite.?
„Cea mai consistenta nota este cea intocmita la data de 27.01.2017, ce contine peste 30 de pagini si in care se face o analiza a proiectului de modificare a CP si CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentantii sistemului judiciar. Prin aceasta nota, specialistii Ministerului Justitiei opineaza ca nu este oportuna promovarea prin OUG”, explica procurorii anticoruptie.
In 31 ianuarie, Ministerul Justitiei a cerut avize pentru proiectul de OUG prin care voia sa modifice legislatia penala de la cinci ministere avizatoare, adica: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ si Consiliul Superior al Magistraturii.?
In acea seara, MJ a primit doar doua avize:?avizul Ministerului Afacerilor Interne si cel al Consiliului Legislativ. MAI a comunicat un aviz strict referitor la infractiunile din domeniul circulatiei rutiere, in vreme ce Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observatii, atragand atentia insuficientei motivari a caracterului de urgenta a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.
Desi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentantii Ministerului Justitiei au atasat avizul negativ primit in 18 ianuarie (cand MJ a anuntat prima oara ca vrea sa modifice legislatia penala), au mai explicat procurorii.?Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal,?Teodor Melescanu semnand proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar in sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.
Cel din urma minister care trebuia sa trimita un aviz era Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul. MRP?a transmis un aviz negativ, in care?critica nemotivarea urgentei proiectului de modificare a CP si CPP. Desi a fost inregistrat si stampilat, a fost inlocuit, in urma unor „discutii aprinse”, cu un aviz favorabil.?
„Intre orele 20.00 si 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discutii tensionate cu privire la avizul MRP, intre reprezentantii MRP si reprezentantii Ministerului Justitiei. In final, reprezentantii MRP au fost convinsi sa modifice avizul initial, astfel ca, in intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP si CPP.?Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat in jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind inregistrat, semnat, stampilat si transmis prin fax catre Ministerul Justitiei, unde a fost inregistrat cu acelasi numar ca si primul aviz”, precizeaza procurorii anticoruptie.?
Redam explicatiile integrale ale DNA:?
Analizand actele aflate la dosar, se constata ca?nu se poate retine in prezenta cauza savarsirea infractiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000?de catre persoane ce detin functii de conducere intr-un partid politic, care si-ar fi exercitat autoritatea sau influenta politica in vederea adoptarii, in seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonante de urgenta prin care au fost modificate codurile penal si de procedura penala, cu scopul favorizarii unor persoane urmarite penal sau judecate care, in felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite,?deoarece actele de urmarire penala efectuate in cauza nu au confirmat savarsirea vreunei fapte de natura penala. Raportand prevederile care incrimineaza?infractiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate in urma efectuarii urmaririi penale, se constata ca,?nu au rezultat date sau indicii concrete care sa conduca la concluzia savarsirii unor infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie. In urma analizarii actelor de urmarire penala aflate la dosar, mai precis a declaratiilor martorilor audiati in cauza, a documentelor ridicate si a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete in sensul celor sesizate in sesizarea ce a stat la baza inregistrarii prezentului dosar.2. Avand in vedere ca, din analiza actelor de urmarire penala, rezulta indicii cu privire la savarsirea unor infractiuni, respectiv:?-?Favorizare a faptuitorului?-?Prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului( prevazuta si sanctionata de Legea 115/1999)-?Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri,?-?Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri?-?Fals intelectual, ?si intrucat aceste infractiuni nu intra in sfera de competenta de Directiei Nationale Anticoruptie, nefiind intrunite conditiile specifice prevazute in Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002,?cu referire la aceste cinci infractiuni cauza se va disjunge si se va declina spre solutionare la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Totodata, procurorii DNA au decis disjungerea si declinarea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, spre competenta solutionare, sub aspectul savarsirii infractiunilor de „favorizare a faptuitorului; prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului (prevazuta si sanctionata de Legea 115/1999 – a raspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de inscrisuri (art. 259 al.1 si 2 C.p); sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri (art. 275 C.p); fals intelectual”.
Procurorii anticoruptie mai motiveaza si clasarea unei cauze. „Dosarul s-a format?ca urmare a unei sesizari formulate de persoane fizice, sub aspectul savarsirii infractiunilor de: favorizare a faptuitorului; prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin.1 lit.b din Legea 115/1999, in legatura cu modalitatile prin care primul ministru si ministrul justitiei au promovat si sustinut adoptarea prin ordonanta de urgenta, la data de 18.01.2017, a doua proiecte de ordonanta de urgenta privind gratierea unor pedepse, precum si modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala.?Sesizarea a fost completata de aceiasi petenti si cu privire la savarsirea infractiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de catre persoane ce detin functii de conducere intr-un partid politic care si-ar fi exercitat autoritatea sau influenta politica in vederea adoptarii, in seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonante de urgenta prin care au fost modificate codurile penal si de procedura penala, cu scopul favorizarii unor persoane urmarite penal sau judecate care, in felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite.?Ulterior, ca urmare a efectuarii unor acte procedurale de catre procurori, s-a dispus extinderea urmaririi penale in cauza, cu privire la infractiunile de:?sustragerea sau distrugerea de inscrisuri;?sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri;?fals intelectual”, informeaza sursa citata.
DNA precizeaza ca, in urma efectuarii penale, s-a constatat?ca in 16 ianuarie, ministrul Justitiei a avut initiativa modificarii Codului Penal si a Codului de Procedura Penala (CP si CPP), invocand necesitatea punerii in acord a deciziilor Curtii Constitutionale cu legislatia interna. De asemenea, acelasi ministru a precizat ca intentioneaza si promovarea unui proiect privind gratierea unor pedepse.
„Cu aceasta ocazie, ministrul si-a exprimat intentia ca respectivele modificari sa fie transpuse intr-un proiect cat mai repede pentru a fi promovate in sedinta de Guvern din 18.01.2017. In acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justitiei un document ce continea modificarile pe care acesta dorea sa le aduca celor doua Coduri. Principalele modificari dorite la acel moment de ministrul Justitiei vizau: dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu; dezincriminarea infractiunii de neglijenta in serviciu; modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de conflict de interese; modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de coruptie: darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta; modificari ale codului de procedura penala, printre care se regaseau si modificari ale modului de sesizare denuntul si plangerea”, precizeaza DNA.
Potrivit sursei citate, urmare a solicitarii ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a intocmit o nota prin care indica explicit ce decizii ale Curtii Constitutionale ar fi trebuit transpuse in legislatie, indicand in concret o solutie pentru fiecare modificare. ?Astfel, personalul de specialitatea ar fi opinat ca este imposibil a justifica urgenta pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.
„In cursul zilei de 17.01.2017, s-au intocmit proiectele de OUG privind modificarea CP si CPP, precum si cu privire la gratiere, renuntandu-se la dezincriminarea totala a abuzului in serviciu. In schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, conditia existentei unei plangeri penale prealabile precum si diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renuntat la modificarea infractiunilor de coruptie clasice, deoarece s-a atras atentia asupra posibilitatii sanctionarii Romaniei care este parte a Conventiei de la Merida. La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentara a Guvernului, asa cum se intentionase initial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justitiei pentru a se transmite opinii. Totodata, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele institutii din domeniul judiciar. Dupa data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialistii Ministerului Justitiei, majoritatea fiind critice, atat cu privire la fondul proiectelor, dar si cu privire la intentia promovarii prin OUG, in sensul ca nu erau indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a justifica urgenta”, mai precizeaza DNA.
Potrivit procurorilor anticoruptie, in toata aceasta perioada, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei ar fi intocmit sase note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.?
„Cea mai consistenta nota este cea intocmita la data de 27.01.2017, ce contine peste 30 de pagini si in care se face o analiza a proiectului de modificare a CP si CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentantii sistemului judiciar. Prin aceasta nota, specialistii Ministerului Justitiei opineaza ca nu este oportuna promovarea prin OUG. In data de 31.01.2017, in jurul orei 17.00, Ministerul Justitiei a solicitat emiterea de avize in vederea promovarii unui proiect de OUG pentru modificarea CP si CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ si Consiliul Superior al Magistraturii. La data de 31.01.2017, era programata sedinta de Guvern avand pe ordinea de zi discutarea, in vederea adoptarii, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si privind domeniul fiscal. Sedinta de Guvern a fost programata pentru ora 19.45, intrucat s-a asteptat redactarea si transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Aparare al Tarii (CSAT), referitor la proiectele de buget”, se mai precizeaza in comunicat.
Astfel, DNA sustine ca OUG de modificare a Codurilor ar fi fost transmise catre Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne si cel al Consiliului Legislativ, adica doar doua din cele cinci avize necesare.
„Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infractiunile din domeniul circulatiei rutiere. ?Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observatii. Acest aviz atragea atentia asupra insuficientei motivari a caracterului de urgenta a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor. Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat ca aceasta solicitare a fost inregistrata in jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fara nicio precizare cu privire la sedinta de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis catre CSM doua forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonantei de urgenta si sub forma proiectului de lege. Desi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentantii Ministerului Justitiei au atasat avizul negativ al amintitei institutii emis insa pentru forma proiectelor asa cum fusesera publicate in data de 18.01.2017, desi intre timp aparusera modificari de substanta, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire in cazul abuzului in serviciu si a favorizarii faptuitorului. Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnand proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar in sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat acest aviz”, ?mai precizeaza DNA.
DNA mai precizeaza ca, in privinta avizului Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul (MRP), acesta ar fi fost finalizat in jurul orei 20.00, „fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observatii si propuneri a fost inregistrat si stampilat la cabinetului ministrului pentru Relatia cu Parlamentul, capatand caracter de act oficial. Imediat dupa inregistrare, semnare si stampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungand la Ministerul Justitiei in jurul orei 20.02, faxul fiind inregistrat cu stampila si numar de inregistrare, conform metodologiei, astfel ca a devenit, la randul sau, un act oficial. Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observatii si propuneri. Conform metodologiei, in acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP si CPP, sau trebuia modificat in sensul celor solicitate de MRP sau se renunta la adoptarea in forma OUG si se initia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului Romaniei. Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgentei proiectului de modificare a CP si CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentantii MRP catre reprezentantii Ministerului Justitiei”, potrivit sursei citate.
Procurorii anticoruptie precizeaza ca personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a luat la cunostinta despre continutul avizului MRP dupa ora 20.00 si a comunicat, prin intermediari, catre ministrul Justitiei, impedimentele rezultate din avizul MRP. „Intre orele 20.00 si 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discutii tensionate cu privire la avizul MRP, intre reprezentantii MRP si reprezentantii Ministerului Justitiei. In final, reprezentantii MRP au fost convinsi sa modifice avizul initial, astfel ca, in intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP si CPP. Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat in jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind inregistrat, semnat, stampilat si transmis prin fax catre Ministerul Justitiei, unde a fost inregistrat cu acelasi numar ca si primul aviz. Este de mentionat ca, desi pana la ora initiala stabilita pentru inceperea …
