La primul mare cutremur, Bucurestiul va avea 500.000 de victime, morti si raniti, a declarat primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, joi seara, la Realitatea TV. Spre comparatie, seismul din 1977 a ucis 1.570 de oameni si a ranit alti 11.300. Estimarile edilului se bazeaza pe studiile specialistilor de la Institutul de Cercetare in Constructii (INCERC). Anul trecut, ei spuneau ca un cutremur de 7 grade pe scara Richter ar omori 450.000 de bucuresteni, dar asta numai daca seismul ar lovi noaptea, in jurul orelor 21. Pe timpul zilei, numarul victimelor s-ar reduce cu 46%. Expertii INCERC mai avertizeaza ca in final numarul mortilor ar putea fi chiar mai mare din cauza avarierii spitalelor.
Cutremurele mari revin o data la 32 de ani, scrie intr-o Hotarare de Guvern
Nu este prima data cand Sorin Oprescu vorbeste public despre cutremur. La sfarsitul anului trecut, el declara: „Traiesc cu grija cutremurului din 2009. Am vazut rapoartele pe care mi le trimit specialistii in care vorbesc de posibilitatea, nu de iminenta, producerii unui cutremur in 2009, pentru ca s-a depasit termenul de 20 de ani”. La momentul respectiv a vorbit si despre materialele necesare la dezastrul de dupa seism: sali de sport cu cearceafuri, perne si saci de dormit, dispecerate dotate cu generatoare proprii si multe altele. In ceea ce priveste ciclicitatea producerii unui mare cutremur in Romania, avem chiar si o Hotarare de Guvern in acest sens.
Este vorba despre Hotararea 548/2008, publicata in Monitorul Oficial in iunie anul trecut, privind aprobarea Strategiei nationale de comunicare pentru situatii de urgenta. Hotararea precizeaza ca „seismele cu 7 grade pe scara Richter au o perioada medie de revenire de 32 de ani. Pe baza acelorasi studii au fost stabilite si perioade de revenire a cutremurelor cu diferite intensitati in Bucuresti”. Strategia face parte din setul de masuri pentru campania nationala de educare si informare publica in cazul situatiilor de urgenta, fie ca sunt seisme, inundatii sau alte dezastre naturale.
Primaria, Prefectura si un depozit ISU pica primele la un mare seism
Deocamdata nu avem motive sa ne ingrijoram, ne-a declarat zilele trecute profesorul Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului de Fizica a Pamantului.
„Nu vom avea acum un cutremur ca cel din Italia. Intr-adevar, Romania face parte din tarile europene amenintate, dar nu se pune acum problema unui asemenea cutremur (…). In Romania, marele cutremur se va produce foarte adanc, iar acum Vrancea nu este incarcata la aceasta adancime”, a adaugat profesorul Marmureanu. Tot el ne-a mai precizat ca un cutremur catastrofal nu poate fi determinat exact decat cu 30-40 de secunde inainte.
Discutiile pe marginea unui mare seism au reizbucnit pe fondul recentului cutremur din Italia. La cateva zile dupa dezastru, ONU a scos la inaintare un raport mai vechi care arata ca, dintre toate tarile Europei, cele mai expuse la cutremure puternice sunt Romania, Grecia, Italia si Turcia.
In nenumarate randuri, specialistii Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta au afirmat ca Bucurestiul nu este pregatit pentru un cutremur major. Are peste 500 de cladiri in clasa celor cu risc seismic, iar dintre acestea numai 300 au fost expertizate, iar 100 se pot prabusi la un seism mai mare de sase grade. Aici se incadreaza si sediile Primariei si Prefecturii, 25 de spitale si alte unitati sanitare (dintre care opt spitale de urgenta) si chiar un depozit al Inspectoratului de Urgenta, vechi de peste un secol. Depozitul adaposteste 100 de utilaje pe care Inspectoratul se bazeaza ca sa salveze vieti omenesti.
