Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat din marile structuri comerciale (hiper-marketuri/supermarketuri) 52 tipuri de parizer, in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestor produse si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor. Au fost analizate sortimente de parizer fabricate/distribuite de catre: Facos, Meda, Agricola, MegaFood-Com, Aldis, Reinert, DiaVist, Recunostinta Prodcom,? Pick Ungaria, Ifantis, Perfec Poultry Slovenia, CrisTim, Zimbo Ungaria, Auchan, AIA Italia, Cora, Lidl, Penny, Kaufland, Fox, Carrefour, Perutnina Slovenia, Matache Macelaru, Caroli, Goodies Meat Production, Rewe si Arterimpex. Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti a APC, coordonata de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Analiza ingredientelor
La fabricarea sortimentelor de parizer analizate s-au folosit urmatoarele ingrediente: emulsie de sorici, carne de pui, carne de pui si de curcan separata mecanic, carne de pui dezosata mecanic, carne de pasare separata mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui, grasime de pasare, grasime de pui,? carne de porc, pulpa de porc, carne de vita, slanina, soric de porc, emulsie din piele de pasare, colagen, cascaval, apa, faina de grau, fibre de soia, fulgi deshidratati de ardei, fibre de mazare, fibre vegetale din soia si sfecla de zahar, izolat de soia, amidon cartofi, proteina animala din porc, proteina vegetala din soia, proteina vegetala hidrolizata, amidon, proteina din lapte, lapte praf, proteina din soia, sirop de glucoza, dextroza, lactoza, glucoza, zahar, maltodextrina, proteina din soia, sare neiodata, sare cu nitriti, extract natural de boia dulce, extracte vegetale, ardei rosu, condiment de ardei, condimente, extracte din condimente.
La unele sortimente de parizer, condimentele sunt inscrise in mod generic si nu este mentionat tipul acestora. Avand in vedere ca unele dintre ele sunt incluse in lista substantelor alergene, este important sa fie cunoscuta denumirea lor.
La fabricarea parizerului, in functie de specie, carnea folosita se regaseste in proportii diferite, astfel:
? Pieptul de pui intre 2% si 60%;
? Carnea de pui intre 51% si 60%;
? Carnea de pasare intre 5% si 60%;
? Carnea de porc intre 4,5% si 84%;
? Carnea de vita – un singur sortiment contine 11%;
? Carnea de curcan intre 17% si 23%;
? Carnea separata mecanic intre 30% si 68%.
La 19% din produsele analizate nu apare mentionata in lista ingredientelor cantitatea de carne? folosita la fabricarea acelui sortiment de parizer. La 54% dintre produse s-a folosit carne de pasare separata mecanic (CSM), iar la 38% dintre acestea nu se precizeaza aceasta cantitate. CSM este pasta cu granulatie fina obtinuta prin separarea mecanica a carnii de pe oasele carcasei de pasare, exclusiv pielea gatului, ghearele, capetele si organele. Dincolo de definitii, carnea separata mecanic este materie recuperata/regenerata/dezosata prin mijloace mecanice a resturilor ramase dupa indepartarea manuala a carnii de pe oase si trecuta prin presiune inalta prin site care separa osul masiv de tesuturi comestibile. Procesul presupune macinarea carcasei si pasarea pastei sub presiune, iar cantitatea de apa si substante de ingrosare naturale si artificiale este destul de mare, ceea ce denota o calitate scazuta a majoritatii produselor de acest tip.
Continutul de sare per 100 grame produs din produsele ana-lizate variaza intre 0,99 grame si 3 grame. Daca consumam 300 grame de parizer, putem asimila intre 2,97 grame sare si 9 grame sare. Persoanele care consuma o cantitate de sare mai mare decat media au o presiune sanguina mai mare si un risc crescut de hipertensiune arteriala.
Analiza informatiilor nutritionale
Numai 63% dintre produsele analizate prezinta o declaratie nutritionala, iar la 10% dintre acestea informatiile nutritionale sunt incomplete. Valoarea energetica per 100 grame produs variaza intre 138 kcal si 261 kcal. Cantitatea de lipide per 100 grame produs variaza intre 10? grame si 23 grame, iar cantitatea de acizi grasi saturati per 100 grame produs variaza intre 3 grame si 8,4 grame. Cantitatea de proteine per 100 grame produs variaza intre 10 grame si 13 grame.
Numeroase studii realizate de institutii medicale si universitati de prestigiu arata ca grasimile saturate cresc riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral si sunt un factor de risc pentru cancerele de colon si san.
Ce substante chimice si aditivi se folosesc
In cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 de aditivi alimentari si alte substante. Toate produsele analizate contin aditivi alimentari, adica E-uri, de la 3 aditivi alimentari pana la 19 aditivi alimentari.
La 85% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect. La 79% s-au? folosit difosfati. 73% sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant rosu stralucitor obtinut dintr-o specie de insecta numita cosenila. La 73% dintre produsele analizate, gustul si aroma au fost potentate cu monoglutamat de sodiu. La 50% s-a folosit caragenan, un agent de ingrosare suspect de aparitia anumitor afectiuni medicale. La 37% s-a folosit eritorbat de sodiu. La 33% din produsele analizate s-au folosit trifosfati. La 27% s-a folosit acetat de sodiu. La 25% s-a folosit ascorbat de sodiu. La 23% din produsele analizate s-a folosit guma guar, respectiv polifosfati. La 19% din produsele analizate s-a folosit acid citric. La 18% s-au folosit citrati de sodiu. La 15% din s-a folosit guma xantan. La 13% s-a folosit izoascorbat de sodiu. La 12% s-a folosit tartrat de sodiu, respectiv lactat de calciu. La 8% din produsele analizate s-a folosit alginat de sodiu, respectiv mono si digli-ceride ale acizilor grasi. Iar la 8% s-a folosit sulfat de calciu.
„Din pacate, parizerul comercia-lizat in hipermarketuri nu mai are nimic din consistenta, savoarea, gustul si elementele nutritive ale acestui tip de preparat asa cum era fabricat in urma cu cateva decenii. Dintr-un preparat cu o structura fina care se obtinea numai din carne de vita de calitatea I, slanina de porc, piper si sare, astazi cele mai multe sortimente se fabrica din emulsie de sorici/piele de pasare, tendoane, cartilagii, amidon, soia, apa si chimicale din belsug. Din cauza continutului ridicat de sare si a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, parizerul nu trebuie sa faca parte din alimentatia copiilor si a adultilor cu afectiuni cardiovascularea”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte al APC Romania.
„Parizerul face parte, alaturi de alte produse alimentare, dintre cele asupra carora manevrele …
