Risc de contagiune pe pietele financiare din zona euro
Esecul negocierilor cu Grecia atrage pe zi ce trece un risc mai mare de contagiune in zona euro, atrate atentia Banca Centrala Europeana (BCE), potrivit Bloomberg.
Riscul de contagiune in zona euro este tot mai mare, in lipsa unui acord rapid intre Guvernul de la Atena si partenerii internationali FMI-CE, informeaza Bloomberg.
De asemenea, stabilitatea financiara a zonei euro este pusa la incercare de tergiversarea gasirii unei solutii in cazul imprumutului acordat Greciei.
Cresterea economica modesta, criza din Grecia si majorarea preturilor activelor reprezinta principalele riscuri la adresa stabilitatii financiare a zonei euro, a estimat joi Banca Centrala Europeana, in Raportul de stabilitate financiara, transmit AFP si Reuters.
„In pofida semnelor de imbunatatire a conditiilor financiare, riscul ca ritmul de crestere sa ramana in continuare scazut reprezinta o provocare pentru stabilitatea financiara a zonei euro”, avertizeaza institutia cu sediul la Frankfurt.
De asemenea, BCE a subliniat ca expansiunea sectorului bancar din umbra si profiturile reduse inregistrate de banci si asiguratori, pe fondul ratelor scazute ale dobanzilor, sunt alte riscuri pentru cele 19 state din uniunea monetara.
„Presiunea sistemica in zona euro a ramas scazuta in ultimele sase luni, ceea ce demonstreaza ca masurile adoptate de BCE incep sa-si faca efectul”, a afirmat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio, citat de Agerpres.
De asemenea, BCE si-a exprimat temerile privind lipsa unui acord cu Grecia, care ar putea duce la majorarea costurilor de imprumut ale altor state din zona euro, in special pentru cele de la periferie (Italia, Spania).
Bancile elene au devenit vulnerabile din cauza incertitudinilor privind viitorul tarii in zona euro si s-au confruntat cu retrageri substantiale din depozite, cu lipsa accesului pe pietele financiare si cu deteriorarea calitatii activelor lor, avertizeaza BCE.
In ianuarie si februarie, iesirile din depozite s-au ridicat la 12,25 miliarde de euro si, respectiv, 7,57 miliarde de euro in februarie.
„Ultima saptamana din mai a fost mult mai dificila comparativ cu precedenta, iesirile zilnice de numerar ajungand la 200-300 milioane de euro”, sustin sursele.
Accelerarea retragerilor a fost provocata si de speculatiile privind introducerea unor restrictii asupra miscarilor de capital. Purtatorul de cuvant al Guvernului de la Atena a dezmintit un astfel de scenariu.
Din cauza temerilor privind iesirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice si juridice si-au retras banii din banci, inregistrandu-se in februarie cel mai scazut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a fortat bancile elene sa devina dependente de finantarea de urgenta (ELA) de la Banca Centrala a Greciei.
Banca Centrala Europeana a mentinut plafonul liniei de finantare de urgenta (ELA) destinata creditorilor eleni la 80,2 miliarde de euro (87,6 miliarde de dolari), au declarat pentru Reuters surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul.
Capitalul tampon de lichiditate s-a mentinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel incat Banca Centrala a Greciei si BCE sa poata reactiona in caz de urgenta, sustin sursele. Acestea au adaugat: „Stabilizarea iesirilor de capital din bancile elene a reprezentat motivul pentru care BCE nu a majorat plafonul”. In ultimele saptamani BCE a majorat constant finantarea acordata bancilor elene.
In prezent, Grecia poarta negocieri intense cu creditorii internationali pentru eliberarea unei noi transe din programul de ajutor care este conditionata insa de adoptarea de reforme economie de autoritatile de la Atena.
Guvernul condus de premierul Alexis Tsipras si-a exprimat speranta ca va ajunge la un acord cu creditorii in urmatoarele zile, in timp ce reprezentantii UE, BCE si FMI sunt mai pesimisti si spun ca discutiile avanseaza prea lent.
Din cauza temerilor privind iesirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice si juridice si-au retras banii din banci, inregistrandu-se in februarie cel mai scazut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a fortat bancile elene sa devina dependente de finantarea de urgenta (ELA) de la Banca Centrala a Greciei.
La inceputul acestui an, BCE a incetat sa mai accepte obligatiuni grecesti drept garantii pentru creditele acordate bancilor comerciale, ceea ce inseamna ca sarcina finantarii bancilor grecesti a cazut pe Banca Centrala a Greciei. Cu toate acestea, BCE pastreaza controlul, in conditiile in care imprumuturile de care bancile grecesti pot beneficia prin intermediul finantarii de urgenta (ELA) de la Banca Centrala a Greciei trebuie aprobate de BCE.
In mod normal, bancile grecesti isi asigura necesitatile de lichiditate de la Banca Centrala Europeana (BCE), insa cresterea retragerilor de depozite, dupa rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finantarea oferita de ELA este mai scumpa decat imprumuturile de la BCE.ALITATEA.NET:?http://www.realitatea.net/panica-in-grecia-oamenii-au-scos-de-la-bancomate-sume-uria-e_1708067.html#ixzz3bROWFzhS?
Follow us:?@realitatea on …
