Documentul anual care analizeaza apararea Japoniei avertizeaza despre pericolul pe care il reprezinta China pentru securitatea sa si subliniaza necesitatea adoptarii de catre guvern a unei legi pentru atribuirea unui rol mai important armatei.
In noua sa „carte alba”, document de analiza publicat anual de Ministerul Apararii, Japonia cere Chinei sa puna capat forajelor si constructiei de platforme petroliere si gaziere offshore in estul Marii Chinei, in apropierea apelor disputate intre cele doua tari, potential bogate in gaz. Japonia se teme ca forajele chineze ar exploata rezerve? care se intind si in zona submarina aferenta teritoriului sau.
Pentru prima oara in acest an, „cartea alba” a apararii nipone, aprobata de premierul Shinzo Abe, contine imagini satelitare cu insulele artificiale pe care China le-a construit in unul din sectoarele contestate. Ministerul nipon al Apararii estimeaza ca aceste insule constituie „o sursa de ingrijorare pentru comunitatea internationala, incepand cu SUA”. La randul ei, China s-a exprimat ferm asupra acestui doument al Japoniei, pe care o acuza ca inventeaza deliberat o asa-zisa „amenintare militara a Chinei”. O aparare care a devenit? din ce in ce mai putin convingatoare intr-un moment cand acuzatiile par a fi aceleasi din partea tuturor tarilor frontaliere din Marea Chinei. Purtatorul de cuvant al ministerului chinez de Externe, Lu Kang, a precizat ca aceasta „carte alba” ignora faptele si ofera remarci iresponsabile asupra dezvoltarii militare si activitatilor maritime normale ale Chinei, care oricum este decisa sa urmeze calea dezvoltarii pasnice si o politica de aparare nationala de natura defensiva. A cerut Japoniei sa inceteze sa minta si a afirmat ca Beijingul va continua activitatile sale maritime conforme normelor internationale? si locale, precizand ca prospectiunile petroliere si gaziere ale Chinei sunt „justificate, rezonabile si legitime”.
Rastalmacire
Intr-o formidabila rasturnare de situatie, Lu Kang a acuzat Japonia ca ameninta stabilitatea regiunii. „Actiunea Japoniei care consta in a interveni deliberat in problema Marii Chinei si de a alimenta tensiunile regionale este contra pacii si stabilitatii in regiune si mineaza politica de securitate si increderea reciproca ce exista intre China si Japonia”.
Adoptarea de catre Camera inferioara a Dietei de la Tokio a proiectelor de lege pentru a permite trupelor nipone sa lupte in strainatate, pentru prima oara dupa al doilea razboi mondial, a accentuat si mai mult nemultumirile Beijingului fata de Japonia. Aceste proiecte de lege sunt sustinute de premierul Shinzo Abe si sunt destinate sa intareasca rolul militar al Japoniei pe scena internationala. Aceasta reinterpretare a Constitutiei pacifiste, care face posibila trimiterea in exterior de Forte de autoaparare pentru a veni in ajutorul unui aliat, in primul rand SUA, se confrunta cu o vie opozitie in interiorul tarii si cu o puternica reactie de nemultumire a Chinei. Beijingul reproseaza Tokio-ului ca nu regreta suficient politica de expansiune imperialista dusa de Japonia in anii 1930 si 1940 si crimele comise in numele sau. Hua Chunying, purtator de cuvant al diplomatiei chineze, a cerut Japoniei la 16 iulie sa traga invataminte din istorie si sa ramana pe calea dezvoltarii pasnice.
Votul parlamentar nipon vine intr-un moment de tensiuni crescande cu China, care a intensificat construirea unor insule artificiale in zona contestata a unui lant de atoli din Marea Chinei de Sud.
Si la Beijing aceleasi proiecte
Insa, in randul vecinilor asiatici, tocmai Beijingul este cel care induce teama prin revendicarile sale asupra Marii Chinei. Aceste tari au din ce in ce mai mult tendinta, asa cum SUA au incurajat Japonia,? sa-si asume un rol securitar mai important in regiune. Pentru ca, …
