Publicat la: 13.03.2016 16:25 Ultima actualizare: 13.03.2016 16:50
In niciun moment istoria Regelui Mihai I al Romaniei nu a fost, in linii mari, cunoscuta. Regalistii s-au bucurat, tinerii aveau alte tinte pentru care sa lupte. Aceleasi stereotipuri despre rege s-au rostogolit generatie dupa generatie. Noi si monarhia, o neintelegere de ani. (Un material realizat de Eugen Istodor, jurnalist)
2016, 1947. Regalitate, dar nu pentru „catei”
Comunicatul Regelui Mihai, pe 2 martie, intr-o dupa amiaza a lui 2016, a sunat sec. Sunt bolnav, o deleg pe fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, ?sa ma reprezinte in actiunile mele publice.
Cea mai virulenta reactie 2016 a fost:” Regele Mihai a murit, dar nu are familia loc de veci.” Reactia nu a fost sanctionata in mod real, ci sharuita de mediul online, a dobandit prestigiu mai mare decat comunicatul regal. Totusi, Regele traieste.
In 1947, decembrie 30, documentul de abdicare suna la fel de sec. Constat ca exista schimbari in societate. Aceste schimbari nu mai corespund Constitutiei Romaniei. Las poporului sa aleaga forma potrivita de guvernare. ?
In 2016, cea mai virulenta reactie, un comentariu postat pe retele de socializare, suna asa: „mort sau nu, de ce nu s-a sinucis in 1947?”. Nici acestui comentariu nu i s-a dat o replica pe masura.
Articolul de fata pune o intrebare: La ce ne foloseste Regele?
1. Ce stim despre Rege
„A fugit cu tablourile”,”e balbait”,”e cu evreii/ungurii intr-o conspiratie contra Romaniei”, ca sa preiau cele mai blande dintre aprecieri. Stim ceea ce ne-au spus fostul presedintele Ion Iliescu sau nationalistul C.V.Tudor, in perioada 1990-1992. Toata aceasta imagine este una, atentie, ramasa din ceea ce regimul comunist a repetat despre Rege timp de aproape 50 de ani. Insusi actul de la 23 august a fost confiscat, inainte si dupa 1989, in favoarea grupului comunist.
2. Ce ne-a spus acest cap incoronat
Privind in urma, vedem ca Regele nu a avut, de fapt, posibilitaea sa-si spuna cu adevarat istoria. In 1992, a existat un interviu acordat lui Mircea Ciobanu, pentru o carte cu tiraj major. Cartea n-a avut impact in afara sustinatorilor regalitatii („Convorbiri cu Regele Mihai”, Humanitas, 1992). In 2011, in Parlament, la implinirea varstei de 90 de ani, Regele Mihai I a fost bruiat de denigrarile publice aduse de Traian Basescu in favoarea personajului Paul, urmarit astazi penal de catre DNA, dar si privit cu indiferenta de noua generatie activa: generatia revoltei din 2012 si a tragediei Colectiv.
Prima concluzie: Regele si-a rostit istoria in pustiu
In niciun moment istoria Regelui Mihai I al Romaniei nu a fost, in linii mari, cunoscuta. Regalistii s-au bucurat, tinerii aveau alte tinte pentru care sa lupte. Aceleasi stereotipuri despre rege s-au rostogolit generatie dupa generatie. Noi si monarhia, o neintelegere de ani.
O istorie: Regele Tradator, intre 1990 si 2011, de la Ion Iliescu la Traian Basescu
Ce a facut Regele, dupa 1989? ?
A fost el insusi. Fara excese de comunicare, daca este sa privim in urma. Incercarile de a intra in tara intre 1990 si 1996 au fost demonstratii de forta si exercitii de manipulare a imaginii regale. Iata o scurta cronologie, in care nu sunt prezente decat extremele, abuzul, entuziasmul, revansa.
Abuz de forta, 11 aprilie 1990
Guvernul propune Regelui Mihai sa-si amane vizita dupa alegerile din 20 mai, afirmand ca prezenta fostului suveran ar putea tulbura echilibrul fragil al vietii politice.
Abuz de forta, Craciun 1990
Regele Mihai intra in Romania. Indreptandu-se spre Curtea de Arges, este oprit de catre autoritati pe autostrada si reimbarcat in avion.
Entuziasm, Paste 1992
Regele Mihai, in sfarsit, in tara. Este insotit de Regina Ana, Principesa Margareta si nepotul sau, Princepele Nicolae. Se scandeaza: „Iliescu ce mai stai, vine regele Mihai”/ „Nu mai vrem 10 mai fara Regele Mihai”/ „Maiestate te iubim, ori invingem, ori murim”/” Maiestate nu? pleca, Romania-i tara ta”
Revansa, 29 aprilie 1992
Ion Iliescu, in Vaslui, intr-o vizita de lucru la Combinatul de crestere a porcilor Rosesti, declara: „Nu a plecat decat cu zece vagoane din tara, cu 3 automobile, adica un prapadit de cetatean”. ?
Exotism, 18 iulie 1992
Radu Campeanu, liderul PNL, il propune pe Rege drept candidat al partidului pentru presedintie. Propunerea venita din partea opozitiei, bucura Puterea, Opozitia sustine ca este o gafa, o crima de lezmajestate.
Abuz de Putere 7 octombrie 1994
Regele Mihai si Regina Ana imbarcati din nou cu forta, o data ajunsi la Otopeni. Dinu Patriciu, membru PNL atunci, pe pista de pe Otopeni este eroul zilei.
Autoritatile vor continua sa refuze acordarea vizelor din varii motive, mai mult, guvernul se constituie parte juridica impotriva regelui, in vederea recuperarii a 42 tablouri.
Prima rupere de sustinatorii regali 1996
Actorul Radu Duda se casatoreste cu principesa Margareta. Acest gest este vazut ori ca o mezalianta, ori ca infiltrarea unui „agent al Securitatii” in patul monarhiei.
Recunoastere oficiala 1997
Emil Constantinescu ii acorda cetatenia romana regelui Mihai, dar nu si proprietatile. Actul este vazut ca o dezicere de propriile declaratii din campania electorala (cand vorbise de o posibila revenire a Regelui la onorurile binemeritate). Totusi, in timpul acestui mandat, Regele si-a recapatat cetatenia romana si a devenit ambasadorul onorific al tarii sale in relatie cu tarile NATO.
Impacarea cu Ion Iliescu dupa anul 2000
Regele Mihai a acceptat reconcilierea. Regelui i s-a oferit o resedinta oficiala – Palatul Elisabeta – si i-a fost restituit domeniul de la Savarsin.
Lovitura de imagine si acreditare a lui Paul, 2011 Presedintele Traian Basescu despre Regele Mihai: „A comis un act de tradare. Doar pentru ca unul a fost sluga la rusi il iertam de toate pacatele?”
De ce nu s-a sinucis in 1947? Propunere pentru o intelegere adecvata a Regelui Mihai
Cu ce ne-am ales? Cu un act ratat de cunoastere a unui personaj istoric, a unui contemporan. Intre stereotipuri de gandire si etichete de tradator, n-am facut niciun pas. ?Sa incercam acum o intelegere a Regelui Mihai, privind biografia Regelui Mihai.
1. Nascut in 1921, va prelua prerogativele regale la 6 ani, apoi, din nou la 19. De fiecare data avand o regenta alaturi, de fiecare data in momente in care zarurile istoriei erau aruncate. In oricare din cazuri, deciziile sale erau luate, in mod real, de catre un grup de incredere al monarhiei. Intoarcerea armelor impotriva sovieticilor este un gest al grupului regal, intr-un final de razboi agonic. Recunoasterea internationala a gestului Regelui de la 23 August 1944 arata ca acesta a scurtat razboiul, nu neaparat a schimbat soarta sa. Dat fiind contextul romanesc legionar-fascist, cu un Antonescu greu de convins sa intoarca armele, gestul asumat al Regelui este unul calculat, dar si, de ce nu, …
