Ce cauzează fenomenul de sinucidere în masă a rozătoarelor în Olanda

În timp ce marile metropole ale lumii luptă cu invazia rozătoarelor, care ştirbeşte din aspectul estetic al oraşului şi creează impresia unor orase insalubre şi periculoase pentru securitatea oamenilor, edilii altor localităţi sunt îngrijoraţi de moartea suspectă a sute de rozătoare.

În orăşelul Hommerts, localitate de circa 700 de locuitori din nordul Olandei, şoarecii mor pe capete, transformând pasajul de sub apeductul din localitate într-o mochetă de rozătoare moarte.

Fenomenul i-a îngrijorat pe localnici, dar mai ales pe edili, care iniţial au crezut că este vorba despre o boală contagioasă care a răpus rozătoarele şi care s-ar putea răspândi cu repeziciune la alte animale sau chiar la oameni.

Ulterior s-a ajuns la concluzia că micile animale au murit în drumul lor spre apă, întrucât apeductul le-a împiedicat să ajungă la o sursă de apă. Mai mult, potrivit experţilor, în rândul şoarecilor funcţionează fenomenul de turmă, când toate animalele care se deplasează în grupuri mari, se iau orbeşte după primele.

În plus, biologii spun că fenomenul ar mai avea o explicaţie, şoarecii din localitatea respectivă s-au înmulţit excesiv şi sunt în căutare de noi spaţii. În lumea rozătoarelor există multă agresivitate, iar dacă spaţiul le este limitat, animalele mai tinere sunt forţate să-şi caute noi teritorii.

Alţii consideră că sinuciderea în masă a animalelor ar mai fi determinată de încercările agricultorilor de a scăpa de rozătoare, inundând terenurile agricole pentru a scăpa de oaspeţii nedoriţi. Rămânând fără spaţiu, rozătoarele au fost nevoite să caute noi teritorii, găsindu-şi sfârşitul sub apeductul din localitate.

Fenomenul sinuciderii în masă a şoarecilor din Hommerts a determinat autorităţile să ia atitudine faţă de problema în cauză şi să caute soluţii care ar împiedica şi alte animale să cadă de la înăţimea apeductului.

O soluţie ar fi amplasarea în preajma apeductului şi a pasajului ghinionist, sub care mor zilnic zeci de rozătoare, a aparatelor care ar alunga animalele din zona respectivă. Piaţa abundă de aparate anti-rozătoare cu ultrasunete care determină şoarecii şi şobolanii să-şi aleagă alte locuri.

Ultrasunetele – complet inofensive pentru oameni sau animale de companie – acţionează asupra sistemului nervos al rozătoarelor, creându-le o stare de panică şi disconfort. Avantajul aparatelor anti-rozătoare este că aceste dispozitive nu sunt toxice şi nu omoară animalele, excluzând situaţia când şoarecii sau şobolanii sunt otrăviţi şi lăsaţi să se descompună în locuri greu accesibile, creând  mizerie şi miros insuportabil.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *