Activitatea rețelelor care recrutează migranți pentru Ceuta și Melilla prin intermediul rețelelor sociale este mai puțin vizibilă, dar continuă să existe, iar autorii sunt mai greu de detectat deoarece folosesc grupuri cu denumiri mai „inofensive”, a scris sâmbătă cotidianul spaniol El Pais, citând concluziile unei analize realizate de start-up-ul de tehnologie Golden Owl.
Ceuta și Mellila, două exclave spaniole de pe coasta nord-africană a Mării Mediterane, sunt complet înconjurate de Maroc și reprezintă singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa. Ceuta a fost vizată în finalul lunii iulie de un val de zeci de mii de migranți ilegali, dintre care, potrivit guvernului de la Madrid, majoritatea s-au întors deja în Maroc. Situația a dus la o criză diplomatică între Spania și Italia.
Autorii studiului avertizează că „rămâne probabil” să aibă loc o nouă tentativă de pătrundere în masă în Ceuta în jurul datei de 15 august, în urma mesajelor de mobilizare care s-au răspândit în ultimele săptămâni pe rețelele sociale în Maroc. Totuși, spun aceștia, este „improbabil” să atingă amploarea celei din urmă cu 10 zile, când, potrivit datelor oficiale, în orașul spaniol au intrat 72.000 de persoane. Madridul anunța ulterior că 70.000 au revenit în Maroc.
Numele grupurilor induc ideea că nu au o legătură directă cu migrația
Cinci dintre cele mai active grupuri de pe Facebook care recrutau migranți, cu un număr total de peste 200.000 de membri, și-au încetat simultan activitatea, probabil la presiunea poliției marocane, însă rețelele rămân active prin intermediul altor grupuri, arată analiza făcută joi de Golden Owl.
Pentru a nu fi depistate de autorități, rețelele de trafic de persoane s-au mutat în grupuri de Facebook ale căror denumire sugerează că n-au o legătură directă cu migrația. Studiul indică un astfel de grup pentru anunțuri de locuri de muncă, Tanger-Gueznaia, cu 139.100 de membri, pe care îl califică drept „nod principal” și „operator central”. Acolo este lansat un „apel neechivoc la mobilizare, la persoana întâi”.
Un alt grup se numește „tineri din Castillejos Ceuta”, iar un al treilea poartă numele „contracte de muncă în Spania”.
Avantajul acestor grupuri este că nu folosesc cuvintele-cheie specifice grupurilor dedicate migrației, ceea ce le face mai greu de detectat. În plus, purtând astfel de denumiri, autorităților le este mai greu să le închidă, deoarece în teorie sunt grupuri dedicate unor activități legitime.
Audiența este reprezentată chiar de publicul-țintă al recrutorilor de migranți, și anume tineri șomeri cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, dintre care mulți nu s-ar înscrie niciodată într-un grup destinat în mod explicit emigrării.
Studiul mai constată că rețelele de recrutare acționează la două niveluri, prin grupurile publice de Facebook și prin grupurile private de Whatsapp, în care se poate intra doar pe bază de invitație. Autorii analizei spun că au fost depistate chiar și cazuri în care persoane care declară că nu știu să înoate se înscriu, totuși, pentru a încerca să intre în Ceuta, sau cazuri de femei care se oferă să însoțească fete din orașe aflate la distanțe de până la 1.100 de kilometri de frontieră, ca, de exemplu, Agadir.
