Explicațiile oficiale pentru zborurile lui Klaus Iohannis cu avioane private / Costurile și rutele, clasificate / De ce nu sunt folosite avioane TAROM

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Administraţia Prezidenţială a oferit, sâmbătă, explicaţii cu privire la deplasarea preşedintelui Klaus Iohannis în Japonia cu o aeronavă privată şi a precizat cum s-a ajuns la o astfel de decizie. „Lipsa unei aeronave dedicate transportului aerian al demnitarilor de nivel înalt generează probleme operaţionale, ineficienţă economică şi mai ales prejudicii de imagine pe plan extern”, afirmă instituţia.

Klaus IohannisFoto: Valeria Mongelli / AFP / Profimedia

Administraţia Prezidenţială a răspuns, sâmbătă, solicitării agenției News.ro de a oferi informaţii despre deplasarea preşedintelui Klaus Iohannis în Japonia, cu o aeronavă privată.

„Precizăm că această activitate se realizează în baza unui contract de prestări servicii pentru executarea zborurilor speciale, încheiat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare”, a transmis, sâmbătă, Administraţia Prezidenţială.

Detaliile zborurilor, rutele și costurile, informații clasificate

Instituţia explică, însă, că detaliile zborului, costul acestuia şi ruta sunt clasificate, potrivit legislaţiei în vigoare.

„În ceea ce priveşte selecţia aeronavei pentru executarea zborului special, precizăm că tipul aeronavei este stabilit în funcţie de opţiunile disponibile şi de specificul misiunii, care determină capacitatea de transport şi raza de acţiune (scurt, mediu sau lung curier), iar Serviciul de Protecţie şi Pază verifică îndeplinirea condiţiilor de siguranţă şi securitate aeronautică impuse de legislaţia aferentă executării zborurilor speciale”, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.

Potrivit acesteia, până în anul 2010, zborurile speciale au fost asigurate de Regia Autonomă Compania Română de Aviaţie ROMAVIA, înfiinţată în baza Hotărârii Guvernului nr. 244/1991, structură abilitată să execute zborurile în folosul protocolului de stat.

Din anul 2010, ROMAVIA a intrat în procedură de insolvenţă şi nu a mai fost capabilă să execute zboruri speciale.

„Ulterior, întrucât nu a mai existat o aeronavă destinată zborurilor speciale ale Preşedintelui României şi ale celorlalţi beneficiari, zborurile speciale au fost asigurate prin contractarea de servicii de la TAROM sau alţi operatori aerieni români existenţi pe piaţă, conform Hotărârii Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare. Acest fapt a determinat probleme în asigurarea de aeronave disponibile şi costuri mari pentru instituţiile beneficiare”, susţine Administraţia Prezidenţială.

De ce nu au mai putut fi folosite aeronave TAROM?

Potrivit acesteia, până în anul 2013, în bugetul Ministerului Transporturilor era prevăzută o alocare bugetară pentru menţinerea în stare de operare a două aeronave din flota TAROM, în scopul executării zborurilor speciale.

Ulterior anului 2013, cele două aeronave au fost reintroduse în programul normal de zboruri al TAROM, situaţie care a generat incertitudine privind posibilitatea realizării transporturilor aeriene aferente deplasărilor oficiale şi cheltuieli suplimentare pentru executarea zborurilor speciale, în momentul în care instituţiile aflate în drept solicitau prestarea serviciilor aferente de la operatorul naţional.

„Astfel, având în vedere imposibilitatea suprapunerii programului de lucru al TAROM cu agenda de vizite oficiale care implica executarea de zboruri speciale, s-a ajuns în situaţia în care costurile unor deplasări către locaţii identice, pe coordonate similare, să varieze semnificativ şi să depăşească cu mult valoarea normală pentru călătoria respectivă. Administraţia Prezidenţială a apelat la operatorul naţional TAROM pentru executarea zborurilor speciale până la începutul anului 2017. Ulterior, Administraţia Prezidenţială a fost nevoită să apeleze la alţi operatori privaţi din cauza dificultăţilor de colaborare, apărute pe parcursul anului 2016, în stabilirea relaţiilor contractuale cu TAROM”, explică Preşedinţia.

Potrivit răspunsului oferit News.ro, aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de următoarele motive:

– operatorul naţional nu putea asigura întotdeauna aeronavele solicitate pentru executarea zborurilor speciale conform calendarului deplasărilor externe oficiale ale Preşedintelui României;

– în acelaşi timp, costurile aferente executării zborurilor speciale erau mult mai mari faţă de cele standard, întrucât TAROM includea în facturile emise, pe lângă costul operării, şi alte cheltuieli generate de scoaterea aeronavei speciale din programul operaţional al companiei (cheltuieli financiare conexe determinate de modificările făcute de companie pentru poziţionări / repoziţionări aeronave, anulări şi modificări capacitate, rambursări, DBC – Denied Boarding Compensation, marjă comercială suplimentară).

Preșidenția a cerut Guvernului „înfiinţarea unei structuri dedicate executării zborurilor speciale”

„Administraţia Prezidenţială a fost preocupată, încă de la începutul primului mandat al domnului Klaus Iohannis în funcţia de Preşedinte al României, de identificarea şi operaţionalizarea unei soluţii optime pentru executarea zborurilor speciale pentru toţi beneficiarii legali, ţinând cont de faptul că lipsa unei aeronave dedicate transportului aerian al demnitarilor de nivel înalt generează probleme operaţionale, ineficienţă economică şi mai ales prejudicii de imagine pe plan extern, în cadrul acţiunilor oficiale ale României”, mai arată instituţia.

Administraţia Prezidenţială precizează că, la data de 11 mai 2015, după sesizarea dificultăţilor impuse de lipsa unei aeronave destinate operării zborurilor speciale, Administraţia Prezidenţială a transmis Guvernului României un document conceptual numit Poziţia Administraţiei Prezidenţiale cu privire la transportul aerian al demnitarilor – înfiinţarea unei structuri dedicate executării zborurilor speciale.

„Pe baza documentului întocmit de către Administraţia Prezidenţială, problematica asigurării zborurilor speciale a fost analizată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din data de 9 iunie 2015, care a aprobat înfiinţarea unei structuri, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, pentru executarea zborurilor speciale. Iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale şi hotărârea CSAT au determinat reluarea activităţii Comisiei interministeriale pentru negocierea achiziţionării unei aeronave, a produselor si serviciilor aferente în scopul constituirii unei capabilităţi destinate executării zborurilor speciale, înfiinţate prin Decizia Prim-Ministrului nr. 472/2013, cu modificările şi completările ulterioare. După constatarea unor deficienţe procedurale şi legale determinate de activitatea Comisiei menţionate, Guvernul României a aprobat, în şedinţa din data de 4 mai 2016, Memorandumul cu tema: „Anularea Deciziei Prim-Ministrului nr. 472/2013 şi înfiinţarea unei comisii 3/3 interinstituţionale pentru coordonarea activităţilor necesare constituirii unei capabilităţi aeriene destinate zborurilor speciale”. Astfel, prin Decizia Prim-ministrului nr. 192/23.05.2016, a fost înfiinţată Comisia interinstituţională pentru coordonarea activităţilor necesare constituirii unei capabilităţi aeriene destinate executării zborurilor speciale. În consecinţă, ca urmare a activităţilor şi demersurilor realizate în anii 2015 şi 2016 de membrii Comisiilor interinstituţionale înfiinţate prin Decizia Prim-Ministrului nr. 472/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Decizia Prim-Ministrului nr. 472/2016, pentru eliminarea disfuncţionalităţilor apărute în modul de asigurare a executării zborurilor speciale, a fost elaborată Concepţia pentru constituirea, în mod etapizat, a capabilităţii aeriene destinate executării zborurilor speciale. Această concepţie, realizată cu implicarea activă a Administraţiei Prezidenţiale, a fost aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2016 şi vizează, în forma sa finală, constituirea etapizată şi operaţionalizarea unei capabilităţi sustenabile, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, destinate executării zborurilor speciale”, se mai arată în răspuns.

Potrivit documentului citat, „constituirea capabilităţii destinate exclusiv executării zborurilor speciale, conform concepţiei aprobate de către CSAT, nu a fost iniţiată până în prezent”.

Boarding Pass, site specializat în ştiri din domeniul aviaţiei, a relatat că preşedintele Iohannis a mers în Japonia cu un avion privat care a plecat de la Bucureşti şi a făcut o escală la Sibiu, precum şi o oprire pentru realimentare în Baku (Azerbaidjan).

De câte ori a făcut Iohannis escală la Sibiu când a plecat în vizite în străinătate

​Președintele României a călătorit în 2022 și primele două luni ale anului 2023 de 26 de ori în țară și străinătate, iar majoritatea zborurilor au avut opriri în Sibiu, potrivit unei analize Boarding Pass.

Sursa citată precizează că în 19 cazuri, aeronava care îl transporta pe șeful statului a făcut opriri la Sibiu de câteva zeci de minute. Este vorba de nu mai puțin de șapte vizite cu escală la Sibiu în drum spre Bruxelles, precum și alte deplasări cum ar fi în Marea Britanie, Egipt sau Statele Unite. (vezi aici toate zborurile).

​​Plecarea președintelui Klaus Iohannis cu o aeronavă privată în vizita din Japonia, relansează în spațiul public discuția despre o aeronavă oficială.

Cum arată avionul închiriat de Iohannis pentru vizita în Japonia

Boarding Pass, site specializat în ştiri din domeniul aviaţiei, a relatat că preşedintele Iohannis a mers în Japonia cu un avion privat care a plecat de la Bucureşti şi a făcut o escală la Sibiu, precum şi o oprire pentru realimentare în Baku (Azerbaidjan).

”Acesta este interiorul Boeingului 737-900ER(BBJ) Global Jet cu care preşedintele României călătoreşte în Japonia şi Singapore. Capacitatea sa de transport este de numai 19 pasageri. Cu acest avion, preşedintele ţării a călătorit pe ruta Bucureşti – Sibiu – Tokyo Haneda în 4-5 martie 2023. Deoarece autonomia avionului este insuficientă pentru un zbor fără escală din Sibiu până în capitala Japoniei, piloţii au efectuat o oprire pentru realimentare în Baku (Azerbaidjan). Durata zborului dintre Bucureşti şi Sibiu a fost de 31 de minute, cea a zborului dintre Sibiu şi Baku a fost de două ore şi 48 de minute, iar zborul dintre Baku si Tokyo a avut o durată de nouă ore”, a scris Boarding Pass în postare.

spot_imgspot_img