Rivalul rusesc al Starlink, Rassvet, a suferit un nou eșec, după ce un întreg lot de sateliți nu a reușit să ajungă pe orbita operațională planificată inițial. Totuși, Rusia nu are nevoie de o constelație complet operațională pentru a continua să provoace pagube. Un sistem care funcționează doar parțial poate fi suficient, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), într-un raport citat de Euronews.com.
Niciunul dintre cei 16 sateliți lansați de Rusia pe 19 iulie în cadrul programului Rassvet, tentativa Moscovei de a-și construi propriul sistem similar Starlink, destinat ghidării dronelor și rachetelor folosite împotriva Ucrainei de mai bine de patru ani, nu a ajuns pe orbita prevăzută, potrivit ISW, care citează datele furnizate de platforma de monitorizare a sateliților N2YO.
Cei mai mulți dintre sateliți se află la altitudini cuprinse între 300 și 400 de kilometri, „mult sub altitudinea operațională de 870 de kilometri prevăzută pentru sateliții Rassvet”, arată raportul.
Sateliții aflați la altitudini mai mici sunt expuși unei rezistențe atmosferice mai mari, consumă mai repede combustibil și au o durată de funcționare mai scurtă decât cei aflați la altitudini superioare.
Internetul prin satelit, element esențial al modului în care cele două tabere duc războiul
Accesul Ucrainei la Starlink le-a permis forțelor sale să opereze drone de recunoaștere și atac, să coordoneze tirurile de artilerie și să mențină comunicațiile în zone în care atacurile rusești au distrus infrastructura terestră.
O constelație Rassvet funcțională ar extinde capacitatea Rusiei de a dirija atacuri pe distanțe mai mari și cu o precizie sporită. De aceea, eșecurile repetate ale programului au implicații care depășesc cu mult aspectele tehnice ale lansărilor.
Dintre cei 16 sateliți Rassvet lansați pe 24 martie, 12 au ajuns la altitudinea prevăzută de 550 de kilometri și se află în continuare acolo, potrivit raportului.
Acești sateliți oferă deja forțelor ruse două intervale zilnice de conectivitate cu terminalele de la sol, cu o durată totală de până la 90 de minute deasupra Ucrainei.
„Este posibil ca Rusia să nu fi fost pregătită să accelereze desfășurarea constelației într-un asemenea ritm”
Moscova pare să grăbească dezvoltarea programului pentru a compensa pierderea accesului la Starlink.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat la începutul lunii februarie că terminalele Starlink folosite ilegal de forțele ruse au fost dezactivate.
„Este posibil ca Rusia să nu fi fost pregătită să accelereze desfășurarea constelației într-un asemenea ritm și, cel mai probabil, se va confrunta cu noi întârzieri”, a arătat ISW.
Amenințarea nu a dispărut însă. ISW avertizează că sateliții existenți „ar putea permite forțelor ruse să efectueze atacuri mai precise asupra Ucrainei cu ajutorul unor sisteme fără pilot controlate de la distanță” în intervalele în care conexiunea funcționează.
Bureau 1440, compania rusă din domeniul aerospațial care dezvoltă sateliții, a anunțat că intenționează să efectueze „zeci” de lansări suplimentare pentru a plasa pe orbită alte câteva sute de sateliți.
Serhii Beskrestnov, la acea vreme consilier al ministrului ucrainean al Apărării, declara pe 31 mai că Rusia ar avea nevoie de cel puțin 200-250 de sateliți pe orbită pentru a asigura o conectivitate continuă și stabilă și că Moscova este puțin probabil să atingă acest obiectiv în viitorul apropiat.
Potrivit raportului, principalul blocaj al programului rus îl reprezintă dependența de racheta Soyuz-2.1b, „o resursă costisitoare și disponibilă în cantități limitate”.
Din 2022, Rusia a efectuat doar între șase și opt lansări cu rachete Soyuz-2.1b pentru toate misiunile sale spațiale și comerciale. În acest ritm, ISW estimează că Moscova ar putea lansa „maximum 128 de sateliți Rassvet în patru ani”, și asta doar în condițiile în care fiecare lansare ar fi un succes și niciuna dintre rachete nu ar fi alocată altor misiuni.
