Consumul rapid de arme al SUA în Orientul Mijlociu a deturnat aprovizionările destinate Europei și Asiei și a declanșat o criză logistică pe care marii săi rivali geopolitici o monitorizează deja prin sateliții lor de spionaj, potrivit unei analize The New York Times.
Războiul președintelui Trump împotriva Iranului a epuizat stocurile de armament ale SUA, iar asta nu numai că lasă armata americană mai slab echipată, dar ar putea, de asemenea, să încurajeze Rusia și China în cazul în care acestea ar lua în calcul un potențial conflict cu Statele Unite, afirmă experții consultați de NYT.
Mii de rachete în valoare de milioane de dolari, care conțin componente de precizie provenite dintr-o rețea globală de furnizori și a căror producție poate dura ani de zile, au fost consumate în timpul bombardamentelor.
Situatia a provocat îngrijorare în rândul înalților oficiali din administrația Trump, iar Washingtonul a decis din acest motiv să amâne livrările de armament către partenerii europeni și asiatici.
Oficialii americani spun că războiul din Iran a obligat Pentagonul să mobilizeze în regim de urgență nave, aeronave și unități de apărare aeriană din întreaga Europă și Asia către Orientul Mijlociu, un efort cu consecințe în lanț asupra întreținerii echipamentelor și a moralului trupelor.
Rezultatul este o erodare semnificativă a puterii de foc americane în acele regiuni, o schimbare cu implicații pe termen lung care constituie o preocupare tot mai mare în rândul comunităților militare și de informații, au afirmat înalți oficiali americani și occidentali.
În încercarea de a acoperi aceste goluri, administrația Trump colaborează cu contractorii militari să accelereze și să extindă producția. Totuși, ar putea dura mai mult de doi ani până când Statele Unite vor reuși să refacă stocul de peste 1.500 de rachete interceptoare Patriot utilizate în conflict.
Stocul actual al Statelor Unite de astfel de rachete este mai mic de 1.700, potrivit a două persoane informate cu privire la subiect, care au vorbit cu jurnaliștii de la NYT sub condiția anonimatului.
Poziția Casei Albe și avertismentele experților
Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că Statele Unite dispun de „o putere de foc mai mult decât suficientă pentru a desfășura orice operațiune ordonată de președinte, în orice moment și în orice loc”.
Experții estimează că deficitul de muniții, moștenit parțial de la administrația Biden, va persista probabil dincolo de durata celui de-al doilea mandat al președintelui Trump.
Tom Karako, cercetător principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, a afirmat că epuizarea stocurilor de muniție reprezintă o „distrugere generațională a mijloacelor de descurajare convenționale”.
Impactul asupra modului în care se iau deciziile la Beijing și Moscova, a spus el, ar putea avea repercusiuni timp de ani de zile.
„Este imposibil ca acest lucru să nu aibă un efect semnificativ asupra calculului decizional al Rusiei și al Chinei”, a spus Karako. El a explicat că cele două țări ar putea acționa deliberat la un moment ales de ele, deoarece sunt conștiente că Statelor Unite le va lua ani de zile să își refacă stocurile.
Blocajul din Iran
În cadrul unor întâlniri din perioada premergătoare războiului din Iran, generalul Dan Caine, președintele Comitetului Șefilor de Stat Major, l-a informat pe președinte cu privire la riscurile asociate epuizării și mai mari a stocurilor deja reduse, potrivit a doi oficiali citați de NYT.
Trump a decis totuși să continue, crezând că războiul se va termina rapid. După ce a atacat Iranul alături de Israel pe 28 februarie, președintele SUA a promis în repetate rânduri că victoria va veni în câteva săptămâni.
La mai bine de cinci luni distanță, președintele nu a reușit să își impună voința în fața Iranului și nici să găsească o cale de a pune capăt conflictului.
Lipsa muniției a jucat un rol decisiv în hotărârea lui Trump de a renunța la o campanie majoră de bombardamente la sfârșitul lunii trecute, ceea ce arată cum decizia de a ataca a lăsat Statele Unite și aliații săi mai vulnerabili în fața altor amenințări, conform publicației americane.
În plan intern, președintele a ordonat o anchetă privind scurgerile de informații, în timp ce Pentagonul a dezmințit informațiile privind lipsa armamentului. În privat, Trump le-a transmis consilierilor că discuțiile despre această criză transmit un semnal de slăbiciune în fața inamicilor, în timp ce în public continuă să minimizeze problema sau să dea vina pe predecesorul său.
„Companiile noastre din domeniul apărării produc mai multă muniție ca niciodată, extinzându-și rapid fabricile și echipamentele la niveluri record”, a declarat Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, într-un comunicat.
La rândul său, Sean Parnell, purtătorul de cuvânt principal al Pentagonului, a declarat că informațiile privind lipsa armamentului sunt false. El spune că Statele Unite dispun de „tot ceea ce este necesar pentru a lansa un atac la momentul și în locul ales de președinte”.
Statele Unite dispun de un vast arsenal de muniții mai puțin avansate, inclusiv peste 100.000 de bombe ghidate lansate din aeronave, potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale. Multe dintre aceste arme trebuie însă lansate din apropierea țintelor, ceea ce expune avioanele de luptă riscului de a fi doborâte. În schimb, stocurile de rachete de croazieră de ultimă generație sunt în mare parte epuizate.
Efectele resimțite în Ucraina
Impactul cel mai imediat al penuriei de muniție se resimte la Kiev. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că numărul rachetelor de apărare aeriană furnizate țării sale de către aliații occidentali s-a redus la o treime în acest an, comparativ cu anul 2025.
Miercuri, Ucraina nu a reușit să intercepteze niciuna dintre cele 28 de rachete lansate de Rusia, care au ucis cel puțin 17 persoane.
Problema fundamentală, spun analiștii, este că Rusia și-a intensificat producția de rachete într-o măsură mai mare decât au reușit susținătorii occidentali ai Ucrainei să fabrice sisteme de apărare aeriană. Războiul din Iran a agravat acest dezechilibru.
„Situația evoluează foarte favorabil”, a scris Aleksandr Kots, un cunoscut blogger rus susținător al războiului. El a explicat că, cu cât SUA dispun de mai puține arme ghidate cu precizie, cu atât mai puține vor ajunge în Ucraina, adăugând că o intensificare a ajutorului va fi imposibilă cu arsenalele goale.
Reprezentantul Jason Crow, un democrat din Colorado care face parte din Comisiile pentru Apărare și Informații ale Camerei Reprezentanților, a declarat că procesul „învechit” de achiziții în domeniul apărării din SUA „nu ne permite să ținem pasul cu natura în rapidă evoluție a războiului”.
„Sincer, adversarii noștri nu se confruntă cu astfel de obstacole”, a spus el.
Întrebat în Biroul Oval despre cererea lui Zelenski de a primi mai multe rachete, Donald Trump a replicat: „Și noi vrem rachete”. Președintele SUA a susținut însă în mod repetat că sprijinul acordat de Biden Ucrainei este de vină pentru eventualele deficite din stocurile de armament ale SUA.
El a declarat joi pe rețelele sociale că Statele Unite dispun de „cantități uriașe de «muniție», în special de anumite tipuri”.
Riscurile în Asia
Impactul pe termen lung al epuizării stocurilor ar putea fi cel mai mare în Asia, unde Statele Unite se pregătesc pentru o eventuală invazie chineză în Taiwan.
Comandamentul Indo-Pacific al armatei SUA a devenit o sursă majoră de muniție pentru războiul cu Iranul, după ce multe rachete Tomahawk din regiune au fost transferate din stocurile sale.
Sute de interceptori avansați au fost trimiși în Orientul Mijlociu din Coreea de Sud și din alte părți ale Asiei. Trupele americane din Coreea de Sud ar fi mai vulnerabile într-un război cu Coreea de Nord, deoarece Pentagonul a redirecționat mijloacele tactice de supraveghere și a retras sistemele de apărare aeriană, a declarat un oficial american.
Unii oficiali se tem că Japonia și Coreea de Sud vor pune la îndoială capacitatea Statelor Unite de a le asigura protecția prin mijloace de apărare nenucleare și vor fi mai înclinate să își procure propriile arme nucleare.
În Europa, aliații caută deja să își intensifice achizițiile din alte țări din cauza întârzierilor de producție din SUA.
Rusia și China au înțeles de mult timp că stocurile SUA sunt limitate și conștientizează că va fi nevoie de timp pentru ca acestea să fie refăcute. În acest sens, un conflict mai îndelungat cu Iranul este în avantajul Moscovei și al Beijingului, au afirmat unii analiști.
„Cu cât acest război se prelungește și cu cât continuăm să ne angajăm în schimburi de focuri cu Iranul, cu atât problema munițiilor devine mai gravă pentru Statele Unite, iar această fereastră de vulnerabilitate devine tot mai mare și mai vizibilă”, a declarat Todd Harrison, analist în domeniul apărării la American Enterprise Institute.
Dara Massicot, expertă în armata rusă la Carnegie Endowment for International Peace, a afirmat că cei patru ani de conflict din Ucraina ar fi putut demonstra planificatorilor militari ruși că Statele Unite sunt mai lente în creșterea producției de arme.
„Acesta este un tip greșit de calcul care nu ar trebui să intre în sistemul rus, deoarece atunci încep să-și schimbe percepția asupra propriei puteri în raport cu NATO”, a spus experta, adăugând: „Acest lucru îi determină să ajungă la concluzii pe care poate nu ne-am dori să le tragă.”
