Thassos este insula grecească pe care românii o cunosc cel mai bine. Sau cred că o cunosc. Dincolo de plaje, sate, taverne, insula are și legende care circulă din familie în familie și povești cu fantome pe care bătrânii le spun seara la un pahar de tsipouro. Cartea „St’hii și Fantome din Thassos și alte povestiri” a strâns toate aceste povești. „Aproape fiecare localnic are de povestit cel puțin o întâmplare supranaturală”, spune pentru publicul HotNews Evanthía Alatá, coordonatoarea grupului care a scris cartea.
- Care sunt cele trei locuri din insulă unde unii localnici cred că se întâmplă lucruri supranaturale.
- „Poate fi un spirit, o creatură umanoidă ciudată, un porc sau un alt animal”, spune Evanthía Alatá.
- „Povestirile noastre nu se limitează la elementul supranatural, ci leagă ficțiunea de istorie și de viața cotidiană a oamenilor insulei”, mai explică autoarea cărții.
Cartea „St’hii și Fantome din Thassos și alte povestiri”, apărută din inițiativa Grupului de Scriere Creativă din Thassos, nu este o carte despre fantome în sensul spectaculos al cuvântului și nici o culegere de folclor în sens academic. Ci o încercare de a păstra vie memoria unei insule prin poveștile ei, spun autorii.
Pentru cititorul român, care vine în Thassos ca turist, cartea l-ar putea face să privească insula cu alți ochi.
Grupul este coordonat de Evanthía Alatá, născută în Xanthi, absolventă a Facultății de Filologie a Universității Kapodistriene din Atena și deținătoare a două masterate, în Scriere Creativă și Educația Adulților. Astăzi trăiește pe insula Thassos, în Limenária. Alături de ea semnează volumul Olga Grozovskaya, Vasíleios Dóxas, Kalliópi Oikonomídi-Leontaráki și Laskarína Diakoumí – autori cu profesii și biografii foarte diferite, dar legați de aceeași insulă și de aceeași dorință de a salva din uitare un patrimoniu care există mai ales în memoria oamenilor.
Evanthía Alatá a povestit pentru HotNews despre această carte și despre felul în care literatura poate deveni un alt fel de hartă a unui loc, una pe care nu o găsești la centrele de informare turistică, dar care te face să înțelegi mai bine unde ai ajuns. Răspunsurile au fost oferite în limba greacă și traduse în limba română de Luminița Kotsopoulou, traducătoarea ediției românești a volumului „St’hii și Fantome din Thassos și alte povestiri”.
„Cartea reprezintă datoria noastră față de strămoși”
– HotNews: Cartea „St’hii și Fantome din Thassos și alte povestiri” explorează o latură a insulei pe care cei mai mulți vizitatori nu ajung niciodată să o vadă. Cum s-a născut ideea acestui volum?
– Evanthía Alatá: În calitate de absolventă a Programului de Masterat „Scriere Creativă” al Universității Macedoniei de Vest din Florina, am fost invitată de Asociația Culturală Limenária să predau cursuri de scriere creativă. Cursurile au debutat la începutul anului 2024 și, pe parcursul lor, s-a născut ideea de a consemna și de a transpune literar povestirile despre St’hiile din Thassos.
Volumul nostru, „St’hii și Fantome din Thassos și alte povestiri” a fost publicat pentru prima dată în vara anului 2025. În 2026 a apărut ediția revizuită care, pe lângă textele literare cuprinde și câte o introducere la fiecare povestire, cu informații despre evenimentele istorice reale aflate în spatele unora dintre povestirile noastre. Pentru noi, consemnarea acestor povestiri reprezintă datoria noastră față de strămoși și un crâmpei din moștenirea literară pe care o transmitem noilor generații.
– Pentru cititorii care nu au mai auzit niciodată acest termen, cine sau ce sunt „St’hii”?
– În multe regiuni ale Greciei întâlnim relatări despre stafii, fantome și alte entități supranaturale. În Thassos însă, prezența St’hiilor este deosebit de puternică, atât din cauza numărului mare de povestiri existente în toate localitățile insulei, cât și datorită importanței pe care localnicii le-o acordă. Dar unele povestiri din Thassos sunt diferite de cele din spațiul elen, datorită unicității locurilor specifice insulei, istoriei locale și mentalităților noastre.
În relatări, St’hiile pot lua forme foarte diferite. Pot fi fantomele unor oameni care și-au pierdut viața într-un mod straniu sau violent, precum Ianniós din povestirea scrisă de Kalliopi Oikonomidi-Leontaraki.
Acesta era un tânăr care a fost strivit de o stâncă în munți, în timp ce aduna ocru. O asemenea prezență se poate înfățișa și sub forma unui animal, precum câinele negru din povestirea Olgăi Grozovskaya. Poate fi, de asemenea, un spirit, o creatură umanoidă ciudată, un porc sau un alt animal.
Poate fi chiar și un om deghizat într-o ființă înspăimântătoare, cu scopul de a fura bunurile copiilor și de a-i speria pe locuitorii satului. În unele cazuri, o St’hie nu ia o anumită formă, ci reprezintă mai degrabă o senzație, o idee sau o prezență invizibilă.
– Cum ați adunat povestirile incluse în carte? I-ați intervievat pe locuitorii mai vârstnici, ați consultat surse istorice sau v-ați bazat în principal pe tradiția orală?
– Povestirile au avut mai multe izvoare de inspirație. Cu unele dintre aceste întâmplări am crescut fiecare în familiile noastre, sau le-am aflat ulterior de la rude. Apoi, am găsit localnici în vârstă, dar și tineri care ne-au povestit unele dintre întâmplările consemnate, iar acelor persoane cunoscătoare, care în prezent nu mai locuiesc în insula Thassos, le-am luat interviuri online.
Chiar și astăzi dimineață a venit la mine o persoană care mi-a povestit astfel de întâmplări și le-am notat în carnețelul meu pentru a le prezenta în următorul nostru volum.
„Aproape fiecare localnic are de povestit cel puțin o întâmplare supranaturală”
În Thassos, povestirile despre St’hii se pierd în negura timpului. Timp de secole, ele au fost transmise pe cale orală, din generație în generație. Aproape fiecare localnic are de povestit cel puțin o asemenea întâmplare. În trecut, când nu existau televizoare sau alte mijloace de divertisment, oamenii se adunau seara la gura sobei. Cei mai în vârstă le spuneau celor tineri povestiri despre St’hii, iar această formă de transmitere făcea parte din viața de zi cu zi.
Aceste povestiri nu aveau doar un rol de divertisment. Adesea erau folosite ca mijloc de educație, dar și ca modalitate de protejare a copiilor: părinții îi speriau pentru ca aceștia să nu se îndepărteze de casă, să nu iasă noaptea sau să nu meargă singuri în locuri periculoase. În mod asemănător, ele funcționau și ca un „instrument” de control social asupra adolescentelor, pentru ca acestea să nu plece de acasă la întâlniri secrete.
Noi, în calitate de Grup de Scriere Creativă, am preluat relatările părinților și bunicilor noștri sau ale locuitorilor insulei și le-am transpus literar, creând povestiri complete. Din păcate, multe povestiri din vechime s-au pierdut, nefiind niciodată consemnate. În unele cazuri, s-a păstrat doar amintirea unei prezențe supranaturale care ar fi locuit într-un loc straniu sau izolat, fără să se mai fi păstrat și povestea care o însoțea.
Scopul nostru principal a fost să contribuim la salvarea acestei tradiții populare orale și să o transmitem într-un mod literar generațiilor viitoare.
„Și astăzi poți auzi pe câte cineva spunând că a văzut o prezență supranaturală”
– Există locuri în Thassos despre care localnicii cred cu adevărat, chiar și astăzi, că sunt bântuite sau misterioase?
– Localnicii continuă să creadă în St’hii. Chiar și astăzi poți auzi pe câte cineva spunând că, într-un anumit loc a văzut o prezență supranaturală despre care tradiția locală afirmă că s-ar afla acolo. Prin urmare, pentru mulți locuitori, St’hiile nu reprezintă doar povestiri ale unui trecut îndepărtat, ci rămân o parte a tradiției populare vii și a relatărilor cotidiene ale locului.
– Dacă cineva ar călători prin Thassos urmând povestirile din cartea dumneavoastră, care ar fi primele trei locuri pe care le-ați recomanda să le viziteze?
– Există anumite locuri ale insulei pe care le iubesc în mod deosebit. În primul rând, aș recomanda zona Minelor din Limenaria și plaja cu același nume (Metalleía), precum și cealaltă plajă ascunsă unde, potrivit propriei mele povestiri, se află o prezență supranaturală.
Apoi, nu aș putea să nu menționez Biserica „Sfântul Dimitrie” din Kallirachi și legenda miraculoasă care o înconjoară. A treia mea alegere ar fi cascada de la locul numit Apostoli, loc de o frumusețe naturală deosebită având o aură plină de mister. Atât biserica, cât și cascada sunt menționate în două dintre povestirile incluse în cartea noastră.
– Dincolo de elementul supranatural, ce dezvăluie aceste legende despre istoria, tradițiile și viața de zi cu zi a locuitorilor din Thassos?
– Aceste povestiri dezvăluie, înainte de toate, profunda înclinație către narațiune a locuitorilor din Thassos și nevoia lor de a-și împărtăși cele știute de fiecare.
În timpul iernilor de odinioară, care păreau atât de lungi pe insulele Greciei, oamenii se adunau seara în jurul sobei. Aceste condiții favorizau nașterea și răspândirea povestirilor, atât pentru divertismentul locuitorilor, cât și pentru protejarea celor mai tineri de pericole și de locuri riscante.
În povestirile noastre am adăugat și elemente istorice reale din Thassos, care am considerat că i-ar putea interesa pe cititori. Printre acestea se numără funcționarea minelor de ocru de pe insulă, dar și descoperirea, în munții din Thassos, a epavei unui avion din perioada Primului Război Mondial.
În acest fel, povestirile noastre nu se limitează la elementul supranatural, ci leagă ficțiunea de istorie, de întreaga activitate și de viața cotidiană a oamenilor insulei.
De ce au considerat important să traducă cartea în limba română
– Mii de români revin în fiecare vară în Thassos. În calitate de locuitor și scriitor, ce aspecte ale insulei Thassos credeți că vizitatorii români trec adesea cu vederea?
– Unul dintre motivele principale pentru care am decis să traducem cartea în limba română a fost dorința noastră ca prietenii români ai insulei Thassos să cunoască istoria, tradiția și patrimoniul popular oral al insulei.
Am dorit să le prezentăm toate acestea într-un mod frumos și literar, prin intermediul unor povestiri care sunt uneori înfricoșătoare, alteori amuzante sau romantice. Este o modalitate plăcută și directă de a cunoaște insula noastră, diferită de lectura unei cărți convenționale, doar de beletristică sau doar de istorie.
În Thassos, ca și în multe alte regiuni ale Greciei care primesc un număr mare de turiști, călătorii au multe de văzut și de descoperit dincolo de plajele minunate și de deliciile gastronomice. Insula noastră are o istorie îndelungată, care începe încă din Antichitate.
O valoare culturală și istorică deosebită o au teatrul antic din Limenas (unde se desfășoară în prezent lucrări de conservare), agora antică și excepționalul Muzeu de Arheologie din Thassos. În partea sudică a insulei se află și Palataki din Limenaria, o clădire emblematică reprezentând o parte importantă a istoriei moderne a regiunii. Datorită demersurilor municipalității din Thassos, clădirea se află în proces de restaurare și sperăm ca în curând să devină accesibilă tuturor, atât locuitorilor, cât și vizitatorilor insulei.
„Și în România există povestiri asemănătoare”
– Cartea a fost tradusă în limba română de Luminița Kotsopoulou. Cum a fost ea primită până acum de localnici, de românii care locuiesc pe insulă sau de turiști?
– Finalizarea ediției românești ne oferă posibilitatea de a împărtăși povestirile și tradiția insulei Thassos unui public mai larg, care iubește cu adevărat insula. Suntem foarte bucuroși și recunoscători pentru faptul că lucrarea noastră circulă și în limba română.
Traducătoarea noastră ne-a spus despre conținutul cărții că îi este familiar, că și în România există povestiri asemănătoare. Sunt comune și tradițiile legate de vrăjitoare, descântece, practici magice și fenomene inexplicabile. Cred, așadar, că cititorii români vor recunoaște în povestirile noastre subiecte și credințe care există și în propria lor tradiție populară.
Vă voi dezvălui un lucru deosebit, care ne-a depășit și nouă așteptările: apariția cărții noastre în limba greacă a stârnit o adevărată emulație în insulă și nu numai, de trei ori am fost nevoiți să cerem editurii să suplimenteze tirajul iar volumele s-au epuizat imediat. Deja și cartea tradusă în limba română este citită, apreciată și cerută de locuitorii români ai insulei și de mulți turiști români ajunși aici.
Acum suntem pregătiți să trecem la următoarea etapă: realizarea celui de-al doilea volum al St’hiilor, care va fi de asemenea tradus în limba română.
– V-ați gândit vreodată că pe viitor povestirile vor sta la baza unor tururi ghidate sau experiențe culturale pentru turiști?
– Este cu adevărat minunat să constat că și alți oameni visează la acțiuni pe care și eu mi-aș dori să le văd realizate. Cred că toți membrii grupului ne-am gândit, fiecare în felul său, la modul în care St’hiile noastre ar putea „prinde viață”.
Din acest motiv, la prima prezentare oficială a ediției în limba greacă, în octombrie 2025, am adresat o invitație actorilor amatori din Grupul Municipal de Teatru pentru Adulți și tinerilor din Grupul Municipal de Teatru pentru Adolescenți din Thassos să ne aducă pe scenă unele povestiri.
Aceștia au răspuns cu entuziasm și au prezentat momente teatrale inspirate din cartea noastră. Au fost momente unice, pe care sperăm să le retrăim. Ne-ar plăcea să vedem mai multe reprezentații teatrale bazate pe povestirile noastre și, în general, suntem deschiși propunerilor referitoare la valorificarea operei noastre.
Ar fi minunat ca toți cititorii noștri să aibă acces la locurile unde se află St’hiile regăsite în povestirile din carte, însoțiți fiind de scriitorii din grupul nostru, să poată participa la activități culturale, reprezentații teatrale și alte acțiuni legate de subiectul cărții noastre.
Locurile unde se află St’hiile sunt menționate și la sfârșitul cărții, unde am atașat o hartă a insulei cu toate locațiile. Cele mai multe dintre ele sunt greu accesibile. Unele pot fi vizitate cu barca, altele doar pe jos și altele doar cu un vehicul 4×4, fapt care determină ca traseele acestea să fie mult mai incitante, autentice și misterioase.
În ceea ce privește aceste obiective locale, în mod ideal ne-am dori ca toate să poată fi incluse într-un asemenea traseu literar.
Recomandări pentru românii care vizitează insula
– Ce i-ați sfătui pe turiștii români să descopere în Thassos dincolo de plaje și taverne?
– Le-aș recomanda, în primul rând, să viziteze muzeele insulei: Muzeul de Arheologie din Limenas, Casa Tradițională din Thassos de la Kalogeriko, Muzeul Tradiției din Depozitele Minelor din Limenaria și Muzeul Polygnotos Vagis din Potamia.
De asemenea, i-aș îndemna să caute programul evenimentelor culturale organizate de municipalitatea din Thassos, deoarece pe parcursul verii au loc foarte multe activități deosebite. Inclusiv expozițiile și prezentările cărții noastre în Liménas și Limenária, atât în limba greacă, cât și în limba română au fost incluse în programul cultural al Municipiului Thassos.
Există și grupuri și asociații care organizează plimbări și trasee de drumeție în munții insulei Thassos, cum ar fi Asociația Montană din Thassos, cunoscută sub acronimul THAS.O.S. și Thassos Paths. Prin intermediul acestor trasee vizitatorii pot descoperi o latură complet diferită a insulei.
Le-aș recomanda și să participe la sărbătorile tradiționale locale și hramuri, unde pot urmări dansuri populare, pot asculta muzica noastră și pot dansa împreună cu noi.
O mare sărbătoare tradițională are loc în fiecare an în Limenária în ultimul sfârșit de săptămână al lunii mai, cu participarea unor ansambluri de dansuri din întreaga Grecie. Și în timpul verii sunt organizate petreceri tradiționale pe insulă, în localități precum Kalliráchi, Limenária și în multe alte locuri.
Deoarece în fiecare an se organizează evenimente și activități diferite, ar fi util ca vizitatorii să urmărească și Forum Thassos, pentru a fi informați imediat despre tot ceea ce se întâmplă pe insulă.
Mai presus de toate, i-aș invita să descopere Thassos nu doar ca pe o destinație de vară, ci ca pe un loc plin de istorie, tradiție, povestiri, cultură și mituri vii.
