Noul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Cătălin Giulescu, a decis vineri să anuleze procedura de achiziție pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”, o platformă IT care ar fi trebuit să asigure schimbul automat de date între instituțiile publice, iar cetățenii să facă mai puține drumuri la ghișeu. Motivul invocat este că lansarea achiziției, în luna februarie din acest an, în mandatul recent demisului președinte ADR Dragoș Vlad, „s-a făcut prematur, fără îndeplinirea condițiilor legale.”
„Decizia anulării achiziției se fundamentează pe identificarea unor nereguli în cadrul inițierii procedurii, care pot genera un blocaj juridic, deoarece autoritatea se află în imposibilitatea angajării de cheltuieli publice și, prin urmare, nu poate semna contractul de achiziție la finalul evaluării”, a anunțat vineri Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Contractul IT, cu o valoare estimată la peste 123,8 milioane de lei (circa 25 milioane de euro), finanțat cu fonduri europene, a fost lansat în luna februarie din acest an, în mandatul recent demisului președinte ADR, Dragoș Vlad. Trei grupuri de firme au depus oferte în cadrul acestei proceduri, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
„Lansarea procedurii de achiziție publică a fost făcută prematur, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute expres de lege, în sensul în care, la data publicării anunțului, pe data de 10.02.2026, nu exista adoptată o hotărâre a Guvernului privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții aferente proiectului «Platforma națională de interoperabilitate – PNI», act obligatoriu care conferă dreptul legal de a efectua cheltuieli din bugetul public și validează oportunitatea investiției. Lipsa hotărârii Guvernului pentru aprobarea notei de fundamentare a achiziției conduce la imposibilitatea semnării de către Autoritatea pentru Digitalizarea României a angajamentului legal (contractul de achiziție) cu eventualul ofertant declarat câștigător”, se arată în comunicatul ADR.
Ce prevederi legale nu au fost respectate
Noua conducere a ADR susține că au fost încălcate prevederile art. 14 și ale art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, care stipulează că aprobarea documentațiilor instituțiilor publice se realizează, obligatoriu, astfel:
„(1) Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii noi şi documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiţii incluse la poziţia C «Alte cheltuieli de investiţii», care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice, se aprobă de către:
- a) Guvern, pentru valori mai mari de 100 de milioane lei;
- b) ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 10 milioane lei şi 100 de milioane lei;
- c) ceilalţi ordonatori de credite, pentru valori până la 10 milioane lei, cu acordul prealabil al ordonatorilor de credite ierarhic superiori, cu privire la necesitatea şi oportunitatea investiţiei.”
În ce condiții se va relua licitația
„Platforma Națională de Interoperabilitate reprezintă un proiect de digitalizare a adminstrației depășit doar de Cloud-ul Guvernamental ca impact asupra cetățenilor și infrastructurii statului, iar acest proiect nu poate fi demarat fără respectarea întru totul a legislației.
În momentul în care toți pașii obligatorii impuși de actele normative în vigoare vor fi îndepliniți, procedura de licitație publică va fi reluată”, se mai arată în comunicatul ADR.
Ce servicii IT ar trebui să avem. Care vor fi costurile
Prin implementarea acestui proiect IT, instituțiile publice vor opera și vor interacționa printr-o platformă tehnologică comună pentru a oferi servicii de înaltă calitate, susține autoritatea.
„Cetățenii vor putea să ofere date cu caracter personal guvernului o singură dată, iar instituțiile publice vor putea reutiliza aceste date pentru furnizarea de servicii.”, precizează ADR.
Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI) va trebui să asigure:
- integrări cu sistemele informatice ale furnizorilor de registre de bază și ale instituțiilor publice care utilizează date din registrele de bază.
- integrarea cu nodul EIDAS și proiectul PSCID/RoeID, care va furniza autentificarea digitală a cetățenilor români.
- integrarea cu portalul Single Digital Gateway – proiectul PDURo.
- integrări cu serviciile electronice din portalurile instituțiilor guvernamentale sectoriale (sistemele de tip hub de servicii – ex. MAI, MMJS, ONRC, ANAF, Ministerul Educatiei, MAE).
- servicii publice integrate oferite cetățenilor și mediului de afaceri, precum și reducerea de sarcini administrative la accesarea serviciilor publice naționale.
Valoarea totală a proiectului este de peste 164,4 milioane de lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă FEDR este de 123,2 milioane de lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național este de 41,1 milioane de lei.
Președintele demis al ADR: Acest proiect are bază legală
La câteva zile după demiterea sa, fostul președinte al ADR, Dragoș Vlad, a făcut mai multe precizări, în data de 4 mai pe Facebook, cu privire la anumite acuzații care i s-au adus în spațiul public, inclusiv cu privire la Platforma Națională de Interoperabilitate
„PNI este, probabil, unul dintre cele mai importante proiecte pentru modernizarea statului român. Platforma Națională de Interoperabilitate nu este un moft tehnic. Este coloana vertebrală a administrației conectate. Este proiectul care permite instituțiilor să facă schimb de date în mod legal, sigur și automat. Este proiectul care poate transforma principiul „once-only” dintr-o promisiune europeană într-o realitate pentru cetățeanul român. Cu PNI, cetățeanul nu ar mai trebui să plimbe hârtii între instituții. Statul ar trebui să știe ce date are deja și să le reutilizeze corect, cu respectarea legii, securității și protecției datelor”, a afirmat Dragoș Vlad.
Fostul președinte al ADR s-a referit și la legalitatea acestui proiect.
„Acest proiect are bază legală: Legea nr. 242/2022. Are contract de finanțare semnat. Are aviz CTE. Are aviz ex-ante ANAP necondiționat privind documentația de achiziție, neutralitatea tehnologică și tratamentul egal. Procedura se afla în evaluarea ofertelor. Dacă existau întrebări privind caietul de sarcini, costurile sau soluția tehnică, acestea trebuiau clarificate instituțional, prin mecanismele prevăzute de lege: ANAP, CNSC, audit, control, comisii tehnice, instanțe, corespondență oficială. O procedură avizată, necesară și strategică nu poate fi delegitimată prin presiune publică. Iar atunci când un proiect cu lege în spate, finanțare semnată și avize obținute este prezentat public ca o problemă, întrebarea legitimă este: cine câștigă dacă interoperabilitatea reală a statului întârzie?”, a mai spus acesta.
Dragoș Vlad o acuză de trafic de influență pe Oana Gheorghiu
După demiterea sa de la conducerea ADR, Dragos Vlad a reclamat că vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi făcut presiuni și chiar trafic de influență în favoarea gigantului german Schwarz Group, printr-o serie de e-mailuri trimise de pe adresa oficială de vicepremier către șefii mai multor instituții, între care și ADR. El a declarat, pentru Gândul, că ia în calcul să depună plângere penală, pentru că faptele acesteia ar putea echivala cu traficul de influență.
În replică, într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu l-a acuzat pe acesta de „fake news”, ea precizând că toate activitatea ei a fost publică și transparentă, iar cele invocate nu au caracter comercial sau secret, ci au fost discuții exploratoriu despre care a comunicat inclusiv în spațiul public.
Întrebat despre această situație, premierul Ilie Bolojan a susținut vineri, într-un interviu acordat HotNews, că viceprim-ministra Oana Gheorghiu nu a făcut nimic „ilegal sau imoral” când a transmis către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) e-mailuri în care întreba dacă instituțiile sunt interesate de servicii digitale oferite de compania germană Schwarz Digits.
