Pandemia și recuperarea de pe piața muncii: Aproape 40.000 de joburi ne-ocupate, din care o treime sunt în sectorul bugetar – Finante – Banci

În trimestrul al doilea din acest an, numărul locurilor de muncă ne-ocupate (vacante) a fost de 39.500, în creștere cu peste 1000 de joburi față de primul trimestru, a transmis miercuri Institutul Național de Statistică. Sectorul bugetar a însumat circa o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.800 de joburi neocupate erau în sănătate şi asistenţă socială, 5.700 în administrația publică, iar 800 de locuri vacante erau în învăţământ.

Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacții imobiliare, alte activități de servicii, respectiv industria extractivă .

Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut creșteri mai importante în activitățile de transport și depozitare, respectiv comerț, urmate de cele de hoteluri și restaurante.

Regiunile dezvoltate tind să aibă locuri de muncă vacante mai multe în sectoare mai prost plătite, în timp ce regiunile mai sărace înregistrează surplusuri de forță de muncă

Potrivit unei lucrări de cercetare din ASE (“Realizarea unor scenarii privind pierderile de forță de muncă si capital uman ale Romaniei”), unul dintre motivele pentru care se înregistrează deficite ale pieței muncii constă în necorelarea numarului de șomeri cu numărul de locuri vacante. Astfel, pot coexista segmente ale pieței muncii în care să avem surplus de forță de munca (cele care oferă salarii mari și conditii bune de munca) cu segmente cu deficit de forță de muncă, caracterizate prin persistența unui număr ridicat de locuri de muncă vacante (unde salariile sunt apropiate de cel minim, iar condițiile de muncă sunt dificile).

Slaba compensare a surplusului cu deficitul de forță de muncă poate fi cauzată atât de pandemie, cât și de diferențele de dezvoltare dintre regiuni, sau de migrația internă.

Astfel, regiunile dezvoltate tind să aibă locuri de munca vacante mai multe în sectoarele mai prost plătite, in timp ce regiunile mai sărace înregistrează surplusuri de forță de muncă în majoritatea segmentelor pieței muncii. E drept, regiunile mai putin dezvoltate au si o migratie ridicata a fortei de munca, ceea ce duce la o rata mai ridicata a numarului de locuri de munca vacante.

“E o problemă legată de ocupațiile de nivel scăzut, care au ajuns să fie deficitare pentru că oamenii migrează. Pleacă în Occident, acolo unde respectivele ocupații nu mai sunt practicate de către nativi. Nativii, din cauza acumulării de avuție care s-a produs nu mai sunt interesați de asemenea munci, explica recent pentru HotNews.ro Cătălin Ghinăraru, unul din foarte puținii experți independenți pe piața muncii de la noi.

Ce spune Banca Națională despre piața muncii

În discuțiile privind piața muncii, membrii CA al BNR au discutat despre ”ameliorarea relativ alertă” a condițiilor de pe această piață începând din primăvară, în contextul continuării redresării activității economice în numeroase sectoare. ”S-a remarcat că efectivul salariaților din economie a recuperat, la finele primelor cinci luni din an, o mare parte din pierderile suferite sub impactul șocului pandemic. Accelerarea considerabilă a creșterii în termeni anuali a câștigului salarial în aprilie-mai, pe seama evoluțiilor din sectorul privat, este atribuibilă însă, în bună măsură, efectului de bază asociat apelului consistent la șomajul tehnic pe perioada stării de urgență din anul trecut, au sesizat unii membri ai Consiliului. Totodată, dinamica anuală a costului salarial unitar din industrie s-a adâncit puternic în teritoriul negativ în acest interval, dat fiind avansul mult mai mare al productivității muncii, după declinul amplu consemnat în perioada similară a anului anterior”, se arată în minuta discuțiilor ședinței CA al BNR ăpe probleme de politică monetară.

Scăderea gradului de relaxare a pieței s-a accentuat probabil în cursul verii, au mai apreciat membrii Consiliului, evocând intențiile crescute de angajare relevate de sondaje de specialitate pentru trimestrul III. Pe anumite segmente ale pieței au apărut chiar disproporții între cererea și oferta de forță de muncă, precum și dificultăți ale unor firme în atragerea de personal calificat, de natură să genereze presiuni asupra salariilor, sau să crească apelul la lucrători din străinătate, mai arată bancherii centrali.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *