SUA: Inegalitatea rasială, o provocare pentru clasa politică / De ce democrații nu au ”în mână” voturile afro-americanilor – International

În câteva săptămâni, mai multe știri ne-au reamintit rasismul care persistă în Statele Unite. Pe de altă parte, afro-americanii au plătit un preț mare pentru epidemia de coronavirus și se numără printre primele victime ale crizei economice. Deși democrații sunt încă preferați de afro-americani, nu e sigur că Joe Biden a făcut până acum bilanțul reformelor ce urmau să fie întreprinse, scrie Les Echos, citat de Rador.
O explozie de violență și o furie socială nemaiîntâlnită. Revoltele care s-au înmulțit în marile orașe americane de la uciderea, din vina poliției, a afro-americanului George Floyd din Minneapolis, pe 25 mai, au cristalizat în ultimele zile sentimentul de rasism crescând care persistă în Statele Unite. Uciderea în februarie a unui jogger de culoare din Georgia de către un fost ofițer de poliție, urmată de moartea, sub tirul poliției, a unui paramedic negru din Kentucky în martie au scandalizat opinia publică. Potrivit site-ului internet Mapping violence, 1.098 de persoane au fost ucise de poliție anul trecut, din care 259 de culoare (alături de 406 albi și 212 de rasă necunoscută). Chiar și la New York, mărturia falsă a unei femei albe care a chemat poliția din Central Park pretinzând că este „amenințată de un afro-american”, care de fapt era un pasionat ornitolog amator, a încins rețelele de socializare.

Speranță de viață mai scăzută

La aceste episoade recurente se adaugă un context dublu inflamabil. Afro-americanii au plătit pentru prima dată un preț mare pentru epidemia de coronavirus, care a luat deja peste 100.000 de vieți în Statele Unite. Afro-americanii reprezintă 13,4% din populație (față de 60% albi și 18% hispanici), dar procentul cazurilor de Covid-19 înregistrate în rândul acestei minorități a fost de 26,1% dintr-un eșantion larg analizat de Centrul pentru Controlul și prevenirea Bolilor (CDC).

În rândul pacienților spitalizați, persoanele de culoare sunt, de asemenea, de 4,5 ori mai reprezentate decât albii non-hispanici, iar hispanicii de 3,5 ori mai mult.

„S-a știut dintotdeauna că boli precum diabetul, hipertensiunea, obezitatea și astmul afectează în mod disproporționat minoritățile, în special afro-americanii”, a declarat Anthony Fauci, directorul CDC, la începutul lunii aprilie.

În ultimii ani, persoanele de culoare au avut o speranță de viață la naștere cu trei ani și jumătate mai mică decât cea a albilor.

Consecințele sociale ale pandemiei au afectat mai pe larg minoritățile, suprareprezentate în meserii cu nivel scăzut de calificare și aflate în prim-planul crizei. Astfel, 39% dintre persoanele care lucrau în luna februarie și care locuiesc într-o gospodărie care adună venituri mai mici de 40.000 USD pe an și-au pierdut deja locul de muncă în martie, potrivit unui studiu al Trezoreriei publicat la mijlocul lunii mai.

În ciuda unui deceniu de creștere în Statele Unite, „diferențele de bunăstare economică în funcție de rasă și etnie au rămas cel puțin la fel de mari ca în 2013, chiar dacă economia s-a consolidat și bunăstarea generală s-a îmbunătățit”, notează, de asemenea, raportul băncii centrale privind condițiile de viață ale americanilor.

La sfârșitul anului 2019, în ciuda celei mai scăzute rate de șomaj din SUA (3,5% din populația activă), unul din patru negri (și unul din patru hispanici) a indicat că nu lucrează cu normă întreagă și că ar vrea să muncească mai mult.
14% dintre persoanele de culoare nu au un cont bancar, față de doar 3% printre albi.

Democrații, preferați de minorități

În acest peisaj social, democrații sunt încă preferații afro-americanilor. Aproape nouă din zece (88%) au votat pentru Hillary Clinton în 2016, iar în timpul primarelor, candidatul la nominalizare, Joe Biden, a câștigat datorită votului ”negru” din Carolina de Sud.

Dar votul lor nu este garantat: deși votează în număr mai mare decât hispanicii, prezența lor a scăzut cu șapte puncte (la 59,6%) la ultimul duel prezidențial comparativ cu epoca Obama, care a născut speranțe – parțial eșuate – de reformă.

Deși programul lui Joe Biden este deja mai la stânga decât cel al taberei democrate de la ultimele alegeri, nu este sigur că a el luat măsurile exacte ale reformelor ce trebuiau întreprinse pentru minorități. „Dacă îl votezi pe Trump înseamnă că nu ești negru”, i-a spus el recent unui bărbat de culoare, provocând iritare.

Unii reprezentanți ai comunității afro-americane, precum Jesse Jackson, care a luat poziție pentru Bernie Sanders, sau Stacey Abrams, luat în considerare pentru postul de vicepreședinte, ar trebui să încerce să încline balanța în dezbaterile care urmează. Căci dacă nu va fi clar ce pot aduce democrații în favoarea minorității de culoare, atunci răspunsul lui Donald Trump la îngrijorările majorității albe ar putea să prevaleze la urne. (analiză Les Echos)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *