Arheologii egipteni au descoperit o serie de morminte cu o vechime de aproape 2.000 de ani pe coasta mediteraneană, precum şi rămăşiţele unui oraş din epoca bizantină în Deşertul de Vest, a anunţat Ministerul Turismului şi Antichităţilor din Egipt, citat de AFP.
La Marina El-Alamein, la aproximativ 100 de kilometri vest de Alexandria, săpăturile recente au scos la iveală 18 morminte greco-romane, potrivit unui comunicat difuzat sâmbătă de minister.
Mai multe camere funerare cu lespezile de piatră încă sigilate au fost descoperite de arheologi, iar un sarcofag de granit cu o lungime de aproximativ 2,5 metri a fost găsit cu capacul intact, ceea ce sugerează că mormintele au rămas neatinse timp de aproape două milenii.
În interiorul mormintelor, arheologii au găsit rămăşiţe umane, ceramică, amfore şi alte obiecte funerare.
Printre cele mai remarcabile descoperiri se numără 24 de obiecte de aur plasate în gura mai multor indivizi, o practică funerară asociată cu credinţele despre viaţa de apoi.
Se crede că situl aparţine oraşului antic Leukaspis, un port mediteranean care a prosperat între perioadele elenistică şi bizantină.
Această ultimă descoperire ridică la 44 numărul total de morminte cunoscute la Marina El-Alamein după identificarea acestui sit, în 1986, în timpul lucrărilor de construcţie, a precizat ministerul.
Orașul dispărut descoperit în deșertul egiptean
În plus, în Oaza Dachla din Deşertul de Vest egiptean (parte a Deşertului Libian), arheologii au descoperit vestigiile unei așezări din epoca bizantină la Ain al-Sabil, datând din jurul secolului al IV-lea d.Hr., a anunţat vineri ministerul.
Acest oraş, construit din cărămizi de lut, prezintă o reţea stradală organizată, pieţe publice, clădiri rezidenţiale, o biserică în stil bazilică şi structuri defensive, atestând existenţa unei comunităţi urbane organizate în inima deşertului.
Situl a scos de asemenea la iveală aproximativ 200 de bucăţi de ceramică (ostrace) inscripţionate în coptă şi greacă, precum şi monede de bronz şi de aur, dintre care unele datează din timpul domniei împăratului roman Constanţiu al II-lea (337-361 d.Hr.).
Egiptul încearcă să îşi sporească veniturile din turism, iar descoperirile arheologice majore sunt frecvent aduse în prim-plan pentru promovarea patrimoniului cultural al ţării şi atragerea vizitatorilor internaţionali.
Turismul reprezintă o sursă-cheie de valută în Egipt, alături de veniturile de pe urma Canalului Suez şi de banii aduşi de egiptenii care lucrează peste hotare.
Citește și:
FOTO Cum vrea Egiptul să-și revitalizeze turismul, cu 7 milioane de vizitatori în plus anual: Pariu pe un uriaș obiectiv, de 50 de hectare
FOTO Imagini din unul dintre cele mai fascinante muzee moderne ale lumii
VIDEO Spectacol faraonic la Cairo, la inaugurarea „celui mai mare muzeu din lume dedicat unei singure civilizații”. „Mărturie vie a geniului poporului egiptean”
Descoperire arheologică majoră la Luxor. Un sarcofag oferă informații noi despre riturile funerare ale vechilor egipteni
Arheologii egipteni cred că au descoperit cea mai veche mumie găsită vreodată în Egipt / Anunțul făcut de renumitul dr. Zahi Hawass
Oamenii de știință au reușit să secvențieze pentru prima oară genomul unui egiptean care a trăit când au fost construite piramidele. Ce au descoperit
Guvernul egiptean acuză Netflix de falsificarea istoriei: Cleopatra „avea pielea albă” / Apel la interzicerea platformei de streaming
