Veștile bune și cele proaste reieșite din discuțiile celor 9 corifei din conducerea BNR – Finante & Banci

​Una din veștile bune este că foarte probabil la mijlocul anului economia va fi recuperat cea mai mare parte din pierderea de PIB din primăvara trecută. O altă veste bună este extinderea automatizării și digitalizării, precum și ”eventuala relocare definitivă în țară a unor lucrători români din străinătate”, arată minuta discuțiilor celor 9 membri ai Consiliului de Administrație din Banca Centrală, publicată luni. Economia va crește probabil în 2021-2022 sensibil mai alert decât s-a anticipat anterior, în ritmuri trimestriale comparabile cu cele din anii pre-pandemie, mai arată documentul. Minuta discuțiilor include însă și câtva vești mai puțin plăcute.

Vești bune:

  • ​Activitatea economică va continua să se redreseze în primul semestru. Pe acest fond, datorită revenirii puternice a economiei în semestrul II 2020, la mijlocul acestui an este posibilă recuperarea în mare măsură a pierderii de PIB din trimestrul II 2020.
  • Pe orizontul mai îndepărtat de timp, relevante sunt tendința de extindere a automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și eventuala relocare definitivă în țară a unor lucrători români din străinătate, dar și posibile acțiuni viitoare destinate eficientizării cheltuielilor publice, de natură să afecteze evoluțiile de pe această piață, suplimentar plafonării salariilor din sectorul bugetar.
  • Economia va crește probabil în 2021-2022 sensibil mai alert decât s-a anticipat anterior, în ritmuri trimestriale comparabile cu cele din anii pre-pandemie. Acestea sunt așteptate să se intensifice din trimestrul II 2021, pe fondul progresului vaccinării și al relaxării măsurilor restrictive, precum și în contextul unei creșteri mai dinamice a economiei zonei euro/UE, dar și sub impulsul fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU presupuse a fi atrase începând cu anul curent, de natură să atenueze ori să contrabalanseze impactul contracționist al consolidării fiscale prezumate a se realiza gradual pe termen mediu.
  • În cazul formării brute de capital fix este de așteptat un ritm sensibil superior mediei anilor 2016-2019 și, totodată, semnificativ mai înalt decât cel previzionat anterior, implicând un aport relativ mai mare la avansul economic, pe fondul volumului sporit de cheltuieli publice de investiții și al efectului lor de antrenare asupra sectorului privat, dar și ca efect al accesării, mai ales în anul 2022, a unei părți însemnate din fondurile europene aferente programului Next Generation EU.

Vești nu foarte plăcute:

  • Membrii Consiliului au remarcat ușoara deteriorare a pieței muncii în primele două luni din 2021 – sub impactul reintensificării pandemiei și a măsurilor restrictive în trimestrul IV 2020. Astfel, s-a observat că în intervalul ianuarie-februarie efectivul salariaților din economie și-a întrerupt trendul lent de redresare, dinamica sa anuală readâncindu-se marginal în teritoriul negativ, iar rata șomajului BIM s-a mărit ușor.
  • Totodată, creșterea anuală a câștigului salarial a decelerat, mai vizibil în cazul salariului net real, deopotrivă pe seama evoluțiilor din sectorul bugetar și din cel privat.
  • Volumul construcțiilor a scăzut ușor în termeni anuali în ianuarie-februarie și dinamica producției industriale s-a readâncit în teritoriul negativ, concomitent cu temperarea creșterii comenzilor noi în industria prelucrătoare, iar investițiile străine directe nete și-au prelungit declinul față de perioada similară a anului trecut, deși exclusiv pe seama creditelor intra-grup.
  • Preocupante au fost considerate accelerarea creșterii în termeni anuali a deficitului balanței comerciale în primele luni din an, pe fondul reamplificării mai evidente a dinamicii anuale negative a exporturilor de bunuri și servicii, precum și adâncirea puternică a deficitului de cont curent față de perioada similară a anului 2020 – inclusiv ca urmare a deteriorării consistente a balanțelor veniturilor -, însoțită de înrăutățirea accentuată a acoperirii acestuia cu fluxuri de capital autonom.
  • Dinamica așteptată a consumului privat rămâne vizibil inferioară mediei din anii anteriori pandemiei, în pofida efectului statistic major din acest an și al cererii reprimate ce se va manifesta probabil pe termen scurt.
  • Deficitul de cont curent va rămâne totuși neschimbat ca pondere în PIB în 2021-2022, vizibil deasupra standardelor europene, inclusiv în contextul importurilor suplimentare asociate probabil reformelor finanțate prin programul Next Generation EU, au semnalat unii membri ai Consiliului, exprimând îngrijorări legate de implicațiile evoluției asupra structurii și costului finanțării acestui sold.
  • O sursă importantă de incertitudini o constituie și gradul de absorbție a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând exigențele noului program european, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor României în acest domeniu.
  • Persistă incertitudini în ceea ce privește amploarea, viteza și instrumentele consolidării bugetare pe termen mediu, au arătat membrii Consiliului, evocând procedura aflată deocamdată în derulare vizând Programul de convergență 2021-2024

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *