Licenţa unui post de televiziune nu poate fi retrasă pe motiv de neplată a amenzilor, dacă acestea au fost atacate în instanță, și-a motivat Curtea de Apel București suspendarea deciziei CNA de a retrage licența Realitatea Plus.
- Înainte de a decide ridicarea licenței Realitatea Plus, CNA a întrebat ANAF cum să procedeze în cazul amenzilor contestate în instanță, iar instituția a comunicat că legea trebuie aplicată chiar dacă sancțiunile sunt contestate în instanță.
- Curtea de Apel București a criticat demersul, arătând în motivarea suspendării că ANAF este o instituție administrativă și că răspunsul oferit CNA nu are valoare juridică.
- CNA a contestat decizia Curții de Apel București, dosarul urmând să ajungă la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru o soluție definitivă. Până acum, la instanța supremă nu a fost stabilit un termen pentru judecarea acestui dosar.
- În ultimii doi ani, Consiliul Național al Audiovizualului a fost dat în judecată de 72 de ori de către societatea care deține Realitatea Plus. Aceasta a cerut în 69 de procese anularea unor sancțiuni, însă mai bine de jumătate din procese au fost suspendate după ce instanța a decis sesizarea Curții Constituționale, la cererea postului de televiziune, pentru a se stabili dacă Legea audiovizualului este constituțională.
„Efecte directe asupra exercitării libertății de exprimare”
În motivarea deciziei pronunțate în 8 aprilie, la o zi de la hotârârea CNA, Curtea de Apel București spune că retragerea licenței audiovizuale are „un caracter deosebit de grav, producând efecte directe asupra exercitării libertății de exprimare și asupra existenței activității radiodifuzorului”.
Legat de amenzile invocate de CNA și contestate în instanță de postul de televiziune, instanța afirmă că acestea „nu pot fi asimilate unor obligații fiscale certe, lichide și exigibile, apte să genereze datorii restante la bugetul de stat și nici nu pot dobândi, în absența unei hotărâri judecătorești definitive, caracterul unor titluri executorii în sens fiscal”.
„Simpla aplicare a unor amenzi, în contextul contestării acestora, nu este de natură să conducă la înscrierea unor obligații restante în evidențele fiscale ale reclamantei, motiv pentru care Curtea constată că, la datele emiterii certificatelor de atestare fiscală menționate, reclamanta PHG Media Invest S.R.L. (n.r. – societatea care deține Realitatea Plus) nu figura cu datorii la bugetul de stat, iar susținerile contrare nu pot fi primite”, se arată în motivarea instanței, consultată de HotNews.
Legea audiovizualului 504/2002 prevede că deciziile de sancționare adoptate de CNA „îşi produc efectele de la data comunicării”. Sancțiunile contravenționale, spune aceeași lege, pot fi atacate la instanța de contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicare, dar că „termenul de 15 zile nu suspenda de drept efectele acestora”. Aceeași lege mai stipulează și că deciziile Consiliului, neatacate în termenul de 15 zile, constituie de drept titlu executoriu.
Înainte de a decide ridicarea licenței Realitatea Plus, CNA a întrebat ANAF cum să procedeze în cazul amenzilor neplătite, dar contestate în instanță. ANAF a comunicat CNA că termenul de 6 luni pentru plata amenzii – unul dintre motivele pentru ridicarea licenței unui radiodifuzor – curge de la data aplicării sancțiunii, „inclusiv în ipoteza contestării acesteia, în măsura în care nu a fost dispusă suspendarea executării actului administrativ”.
Curtea de Apel București spune în motivarea deciziei că punctul de vedere trimis CNA de către ANAF nu produce efecte juridice, „întrucât atribuțiile acestei instituții sunt circumscrise activităților de administrare fiscală, respectiv de colectare, evidență și executare a creanțelor bugetare, fără a include competența de a realiza interpretări obligatorii ale legii în afara sferei sale de atribuții”.
Judecătorul subliniază că precizările comunicate de ANAF către CNA au depășit sfera unei simple clarificări tehnice privind procedura fiscală.
„Interpretarea normelor juridice, în vederea aplicării lor la o situație concretă, constituie atributul exclusiv al instanței de judecată, în cadrul activității de înfăptuire a justiției. Opiniile sau punctele de vedere exprimate de autorități administrative, chiar dacă sunt formulate la solicitarea altor instituții publice, nu au caracter obligatoriu și nu pot substitui rolul instanței în stabilirea sensului și întinderii normelor legale incidente litigiului”, adaugă judecătorul în motivarea deciziei.
Interpretarea legii
Curtea de Apel București mai spune că noțiunea de „amendă” prevăzută de lege ca premisă pentru declanșarea termenului de 6 luni pentru retragerea licenței audiovizuale „nu poate fi redusă la simpla existență a unei decizii de sancționare comunicate”. Dimpotrivă, judecătorul consideră că această noțiune „trebuie interpretată în sensul unei sancțiuni stabilizate în ordinea juridică, respectiv a unei obligații care a dobândit caracter cert fie prin necontestare, fie prin confirmarea acesteia de către instanța de judecată în mod definitiv”.
Altfel, spune instanța, s-ar ajunge la situația în care actele contestate în termen, deși lipsite de caracter executoriu, ar putea produce consecințe juridice chiar mai severe decât executarea silită propriu-zisă, respectiv retragerea licenței audiovizuale:
„Interpretarea potrivit căreia termenul de 6 luni ar începe să curgă de la data aplicării sancțiunii, chiar și în ipoteza contestării acesteia, ar permite aplicarea unei sancțiuni extrem de grave întemeiată pe o amendă contravențională incertă, neconsolidată juridic, ceea ce excede voinței legiuitorului și contravine exigențelor constituționale și contravenționale în materie”.
În opinia judecătorului, probele furnizate de societatea care administrează Realitatea Plus arătau că toate amenzile aplicate de CNA, inclusiv cele din 2024, au fost achitate. Efectuarea plății din conturile unei alte societăți nu reprezintă o problemă, spune instanța, invocând Codul Civil, care „dă posibilitatea achitării amenzilor de către un terț”.
Amenzile Realitatea Plus, plătite în timpul ședinței CNA pentru retragerea licenței
Curtea de Apel București confirmă, în motivare, că postul de televiziune și-a plătit amenzile în cursul ședinței în care CNA a decis retragerea licenței Realitatea Plus, astfel încât „la momentul emiterii deciziei contestate pârâtul avea cunoștință despre stingerea obligațiilor pecuniare ce au stat la baza declanșării procedurii de retragere a licenței”. „Or, ignorarea acestui element esențial echivalează cu o aplicare formală și excesivă a dispozițiilor legale, în contradicție cu scopul acestora”, adaugă judecătorul în motivarea deciziei.
Demersul în instanță al Realitatea Plus privind anularea deciziei CNA din 7 aprilie a avut un prim termen de judecată în 22 aprilie, următorul termen fiind stabilit pentru 5 mai.
Zeci de procese de contestare a amenzilor CNA pentru Realitatea Plus, suspendate la Curtea de Apel București
În ultimii doi ani, Consiliul Național al Audiovizualului a fost dat în judecată de 72 de ori de către societatea deține Realitatea Plus, în 69 dintre procese solicitându-se anularea sancțiunilor CNA.
Din cele 72 de procese, doar opt procese au fost soluționate. Într-unul singur Realitatea a obținut anularea sancțiunii, iar într-un alt dosar a obținut reducerea amenzii de la 100.000 de lei la 60.000 de lei, celelalte procese fiind pierdute.
În 35 din cele 69 de procese de anulare a sancțiunilor CNA, Realitatea a obținut suspendarea proceselor după ce Curtea de Apel București a admis cererea privind sesizarea CCR. Cele 35 de sesizări înaintate CCR, din 2024 și până în prezent, vizează un articol din Legea Audiovizualului. Mai exact, CCR trebuie să stabilează dacă este constituțională sintagma „precum şi a deciziilor având caracter normativ emise de Consiliu” prevăzută de Legea Audiovizualului.
Curtea de Apel București urmează să stabilească în alte cinci procese Realitatea-CNA dacă va sesiza CCR pentru același motiv. Alte zece dosare au stabilit un prim termen de judecată în următoarele luni, iar în cazul altor șase instanța nu a stabilit încă un termen de judecată, potrivit datelor centralizate de HotNews de pe portalul instanței.
