România riscă să piardă „cel puțin jumătate” din peste 770 milioane de euro din PNRR dacă nu va reuși să reducă cu 10% numărul administratorilor provizorii din companiile de stat locale până la 31 august 2026, a avertizat marți Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor Europene. „În aceste companii locale au fost numiți ce oameni se găseau în administrație acolo, fără concursuri, și este foarte clar în acest moment, că nu discutăm de o tendință de diminuare a numărului de interimate, ci mai degrabă de o tendință de creștere.”, a spus acesta.
- Administratorii provizorii în companiile de stat sau locale sunt acele persoanele desemnate să conducă temporar o societate comercială aflată în subordinea unei autorități publice (cum ar fi o Primărie sau un Consiliu Județean), până la finalizarea procesului de selecție a unor administratori cu amndat deplin, de obicei pe 4 ani.
Ministrul Dragoș Pîslaru a vorbit despre acest pericol marți la Guvern în cadrul unei conferințe organizate de AMEPIP pe tema situației îndeplinirii jaloanelor PNRR în domeniul guvernanței corporative.
Situația de urgență este la jalonul 442: „Reducerea numirilor interimare în consiliile de administrație/de supraveghere cu 50 % pentru întreprinderile deținute de stat aflate în sfera de competență a autorităților publice de la nivel central și cu 10 % pentru întreprinderile deținute de stat aflate în sfera de competență a autorităților publice de la nivel local.
Jalonul are o alocare de peste 771 de milioane de euro din PNRR.
În loc să scadă, tendința e de creștere
„Pe situația de interimate centrale stăm bine. Când zic bine, nu zic foarte bine, zic bine. Adică suntem în discuții cu Comisia Europeană și putem prezenta niște cifre în care arătăm că, și asta este meritul exercițiului acesta din PNRR, s-au redus aceste interimate și putem spune că suntem îndepliniți cu acest indicator de reducere”, a spus Pîslaru.
La nivel local însă, lucrurile nu stau bine, deoarece tendința a fost să se tot creeze companii locale de mici dimensiuni
„În aceste companii locale au fost numiți ce oameni se găseau în administrație acolo, fără concursuri, și este foarte clar în acest moment că nu discutăm de o tendință de diminuare a numărului de interimate, ci mai degrabă de o tendință de creștere”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul spune că negociază în prezent cu oficialii Comisiei Europene posibilitatea de a se modifica Ordonanța de urgență 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, astfel încât regulile să nu se mai aplice companiilor de foarte mici dimensiuni, care au numai câțiva angajați.
„Și ce-am discutat noi cu Comisia Europeană, am spus așa: nu cumva ar trebui să existe un regim de proporționalitate? Adică să nu aplici totuși regulile din Ordonanța 109 pe o companie de, știu eu, trei angajați, unde, ca să numesc un consiliu de administrație întreg cu toate regulile respective, aș da mai mulți bani la consiliul de administrație cât aș avea bugetul companiei. Și ce discutăm cu Comisia Europeană acum, e parte a negocierilor pentru acest 442, este să modificăm 109 ca pentru companiile locale mai mici, care sunt sub anumite praguri, de număr de angajați și cifră de afaceri să nu mai intre în regimul de raportare.” a spus acesta.
Discuțiile sunt acum cu privire la aceste praguri.
„Oricum, dacă nu modificăm pragul, nu îndeplinim acel indicator și avem două opțiuni.”, a spus Pîslaru.
„Dacă se întâmplă este exact ce vă spun: magie!”
Ministrul discută acum modificarea țintei cerute de Comisia Europeană.
„Una care este magia mea personală, și anume să încercăm să-i convingem să scoatem cu totul această țintă, ceea ce nu vă pot promite, dar dacă se întâmplă este exact ce vă spun: magie! Adică România n-a putut, o scoatem și punem altceva în loc pentru banii respectivi. O să vedem la timpul potrivit cum stăm.
Cealaltă este să încercăm s-o îndeplinim prin această modificare de legislație pe baza proporționalității. Repet, suntem în negociere mai multe amănunte decât v-am dat acum, nu vă pot da.”, a spus Dragoș Pîslaru.
Care este riscul? Câți bani putem pierde din cele 770 milioane de euro?
„Probabil că, dacă ar fi să ne uităm acum, că sunt două elemente în legislație, putem aștepta ca jumătate cel puțin din suma totală să fie afectată dacă noi rămânem și n-o facem și nu modificăm ceva. Dacă însă, ca să înțelegeți consecințele, fie negociem cu Comisiunea Europeană să dăm jos reforma aceasta și să introducem altceva sau cealaltă opțiune să încercăm ca să îndeplinim cea mai mare parte din ea, atunci penalitatea ar descrește proporțional.”, a spus acesta.
Vicepreședinte AMEPIP: „Avem companii la care de 16 ani stăm în provizorate”
Despre această problemă a vorbit în cadrul conferinței și Bogdan Stănescu, unul dintre cei doi vicepreședinți ai AMEPIP, super agenția care controlează și să verifice performanța în companiile de stat.
„Ocupându-mă de guvernanță am tras și bățul scurt, mergând pe jalonul 442 de reducere a provizoratelor în companiile de stat, unde Guvernul României și-a sumat ca la nivel central să reducem cu 50% provizoratele față de anul 2020 și cu 10% la nivel local”, a declarat Bogdan Stănescu.
Dacă la nivel central am reușit să trecem peste acest prag, nu același lucru se întâmplă și la nivel local, a spus acesta.
„Și nu vă spun că avem companii la care de 16 ani stăm în provizorate. Ori ca să stai în provizorat de 16 ani sau de 600 de zile fără un plan de administrare, fără o componentă de management, fără o gândire de investiție, fără o asumare de dezvoltare a companiei, nu înseamnă guvernanță corporativă. Înseamnă orice altceva pur românesc. Aceste lucruri nu sunt tolerabile din punctul meu de vedere si al conducerii AMEPIP, de aceea, probabil, veți vedea în următoarele luni aceste reacții alea AMEPIP la astfel de metode”, a spus vicepreședintele AMEPIP.
Stadiul reducerii numărului de administratori provizorii
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a devenit operațională de la 1 ianuarie 2026, iar marți și-a prezentat raportul de activitate pentru primele trei luni din acest an. Agenția are 81 de angajați și trebuie să monitorizeze aproape 1350 de companii publice la nivel central și local.
Ţinta 442 din PNRR este definită ca reducerea numerică a numărului de administratori provizorii (numiri pe termen scurt în baza art. 64¹ OUG nr. 109/2011) raportat la referința anului 2020, conform clarificărilor primite de la Comisia Europeană la data de 18 februarie 2026.
La nivel central, ținta de −50% este realizată conform datelor oficiale ONRC. Mai exact, este o rata de reducere 62,8% (de la 226 la 84 administratori provizorii), depășind cu 12,8 puncte procentuale pragul de 50%.
La nivel local, rata oficială este în curs de reconciliere metodologică — baseline-ul ONRC la 31.12.2020 reflectă o subestimare istorică sistematică, motiv pentru care AMEPIP a solicitat oficial completarea datelor 2020 prin adrese formale către ONRC și Ministerul Finanțelor.
La 31 martie 2021, situația oficială ONRC reflecta 508 administratori provizorii la nivelul a 1255 de companii publice locale, se mai arată în raportul AMEPIP.
Jalonul 442, printre cele 9 ținte unde România riscă să piardă peste 7 miliarde de euro
Despre pericolul pierderii a peste 770 milioane de euro din PNRR, pentru neîndeplinirea jalonului 442, a avertizat luni și premierul Ilie Bolojan, înainte de anunțul moțiunii de cenzură PSD-AUR.
„Trebuie să aprobăm 9 legi care vor reglementa diferite domenii, așa cum sunt descrise mai jos, de la salarizarea în sectorul public și până la aspecte fiscale sau din energie. Votarea celor 9 legi va fi, dincolo de dispute și abordări diferite, un test de responsabilitate pentru clasa politică din România”, a spus Bolojan.
În cazul jalonului 442, soluția indicată este să se adopte „o legislație privind reglementarea regimului proporțional pentru obligațiile de raportare ale întreprinderilor deținute de stat, aflate în responsabilitatea autorităților publice locale”.
