Cat costa unirea cu Basarabia

Vorbim de prea mult timp despre unirea celor doua state romanesti, dar mai mult in poezii si cantece. Sau cu nostalgia podurilor de flori de la inceputul anilor `90. Am intalnit un om care spune ca a sosit timpul pragmatismului. Astfel ca a facut primele estimari despre cat va costa, din punct de vedere ecomomic, unirea Republicii Moldova cu Romania.
Este cat se poate de clar ca Romania e cea care trebuie sa gandeasca un plan legat de reunificarea celor doua state romanesti, spune profesorul Petrisor Peiu, fost consilier pentru doi fosti prim-ministri de la Bucuresti si subsecretar de stat pentru probleme economice intre 2002 si 2003, ca sa amintim doar cateva exemple din ampla sa biografie profesionala. Am vrut sa discut cu acest om despre problema unirii Republicii Moldova cu Romania, pentru ca el pune cu totul altfel problema acestui proiect. Dincolo de poezii si poduri de flori, profesorul Peiu are o viziune cu mult mai practica. El a vorbit pana acum, in diverse reuniuni, despre costurile unirii. Sau altfel spus, cat va costa bugetul Romaniei amplul proiect al unirii.
Sa nu ne speriem de cifre
Din capul locului, interlocutorul meu spune clar, costurile nu sunt atat de mari, pe cat ne-am astepta. Modelul creionat deja de acest specialist arata ca, in 20 de ani, Romania ar trebui sa investeasca 180 de miliarde de euro in infrastructura Basarabiei, pentru a o aduce la nivelul economic al Tarii-mama. Aceasta suma reprezinta Produsul Intern Brut al Romaniei pe un an, daca ne raportam la situatia actuala. Sigur, acest calcul e un punct de plecare, Petrisor Peiu vorbind despre necesitatea de a privi in mod pragmatic ideea unirii. El se refera la mediul academic, dar si la politicieni, la toti cei care ar trebui sa se aseze la masa si sa puna la punct un plan concret pentru reunificare, un model economic demn de a fi apoi pus in practica. Din pacate, constata cu amaraciune specialistul, pana acum in Romania nu a existat niciun plan in detaliu elaborat in acest sens. Asa cum nu a existat nicio structura guvernamentala care sa pregateasca reunificarea celor doua state romanesti. Mi se da ca exemplu ceea ce se intampla in Coreea de Sud, unde exista un Minister al Reunificarii, cu planuri detaliate, pe diverse segmente, infrastructura, probleme economice, sociale, invatamant, sanatate, cultura, tot ceea ce inseamna unirea celor doua state coreene.
Avem nevoie si de bani europeni
Tocmai pentru ca a fost consilier in doua guverne, pe vremea lui Radu Vasile si in timpul lui Adrian Nastase, am vrut sa stiu de la Petrisor Peiu daca undeva, foarte sus, in cine stie ce laboratoare ale puterii, s-au facut pana acum planuri, calcule, asupra reunificarii celor doua state romanesti. Mi-a spus clar ca nu.
Dar daca autoritatile nu fac calcule, iata ca cel cu care stau azi de vorba a vrut sa stie, cat mai precis posibil, ce inseamna unirea, sub aspect economic. Hai sa vedem cum arata calculale asupra bugetului Romaniei, cu tot cu Basarabia sau mai precis actualul teritoriu al Republicii Moldova. Ei bine, in cazul acesta bugetul de cheltuieli al Romaniei, pe un an, ar trebui sa creasca cu cel mult 11 miliarde de euro, ca sa acoperim si necesitatile Basarabiei. Dar sa nu uitam ca si Basarabia are un aport anual de 1,5 miliarde de euro. Deci efortul facut de Bucuresti ar fi in jur de noua miliarde de euro. An de an, cate noua miliarde de euro, in urmatorii 20 de ani, conform teoriei profesorului Peiu. Bani necesari pentru modernizarea infrastructurii din Basarabia, ramasa foarte mult in urma, de la sosele si cai ferate, pana la scoli si spitale.
Sa nu uitam insa si un alt aspect important. Putem beneficia de finantari ale Uniunii Europene si pentru noul teritoriul al Romaniei. Asta, daca suntem destepti si atragem, in fiecare an, suficiente fonduri pentru infrastructura, ceea ce ar ridica o buna parte din povara de pe bugetul national. Practic, daca ne facem temele cum trebuie, jumatate din sumele necesare pentru dezvoltarea Basarabiei ar veni de la Bruxelles, arata specialistul. Repet insa, numai daca vom fi destepti sa atragem acele fonduri.
Beneficiile unirii
Sa nu ne gandim insa numai la costuri, ci si la beneficii. Un prim element, spune Petrisor Peiu, este legat de capitalul strain. O tara mare, precum Romania, cu teritoriu si dincolo de Prut, e mult mai atractiva pentru firmele straine. Pentru ca ele vad aici o piata de desfacere mare, o tara cu o populatie de aproape 25 de milioane de locuitori. Specialistul remarca, pe de alta parte, ce s-a intamplat cu Germania, dupa reunificare. Tara aceea a cunoscut un ritm de crestere economica mult mai alert, in comparatie cu alte state din vestul Europei. “Pana in anul 1990, a existat un echilibru intre patru tari din vestul Europei, Germania, Italia, Franta si Marea Britanie. Dupa reunificare, Germania si-a dublat PIB-ul. Cresterea economica a fost mult mai mare, in comparatie cu celelalte …