SERIAL RL. Sovieticii au ucis in Bucovina mai multi oameni decat au pierit la Zidul Berlinului. Masacrul de la Fantana Alba

Unul dintre cele mai infioratoare masacre din istoria recenta a Romaniei a fost comis de sovietici pe 1 aprilie 1941. Masacrul de la Fantana Alba a fost, multa vreme, un subiect tabu pentru istoricii din Europa de Est, insa, in ultimii ani, acest subiect a intrat in dezbaterea publica.?
Istoricii romani din Romania, Basarabia si Bucovina de Nord au inceput sa cerceteze arhivele si sa inregistreze marturiile supravietuitorilor. Unii dintre ei au reusit sa publice carti in care arata adevarul din spatele acestei tragedii insuficient cunoscute.
Teroare sovietica in Bucovina
Tragedia romanilor bucovineni a inceput in iunie 1940. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, prin intermediul caruia Germania nazista si Rusia sovietica isi imparteau talhareste Europa Centrala si de Est, URSS a adresat un ultimatum Romaniei, in 26 iunie. Rusii cereau cedarea imediata a Basarabiei si a Bucovinei de Nord. Izolata pe plan international, dupa ce principalii aliati ai sai, Franta, Polonia si Cehoslovacia disparusera de pe harta, Romania a acceptat ultimatumul sovietic.?
Trupele sovietice au ocupat teritoriile romanesti din 28 iunie, iar in data de 3 iulie 1940, au inchis granita pe care o instaurasera pe Prut. Aproximativ 200.000 de romani au reusit sa se refugieze in Regat, alaturi de administratia si armata romana. Alti 2,5 milioane de romani au ramas sub cizma ruseasca. Ocupatia sovietica a debutat cu jafuri, violuri si crime, de aceea tot mai multi romani au inceput sa incerce sa se refugieze din teritoriile controlate de rusi. Cum trecerea legala a noii frontiere era imposibila, romanii din Bucovina de Nord si din Basarabia au inceput sa treaca ilegal granita. Au fost multe cazuri in care oamenii au traversat granita pe cont propriu, insa au existat si tentative de trecere a unor grupuri numeroase. Astfel, in noiembrie 1941, s-a produs prima tentativa de acest fel.
Un grup format din 105 oameni din satul Suceveni s-a apropiat de frontiera in zona Fantana Alba. O patrula de graniceri sovietici a incercat sa ii opreasca, a urmat o ciocnire, iar trei romani au fost ucisi de loc. Alti doi au fost raniti si capturati de sovietici. Restul grupului, inclusiv cinci raniti, a ajuns in Regat, la Radauti, unde oamenii au adus marturie despre atrocitatile rusesti.?
Rudele celor 105 oameni implicati in trecerea frontierei au fost deportate in Siberia. In 6 februarie 1941, un alt grup, format din 500 de persoane, originare din satele Mahala, Ostrita si altele a fortat trecerea frontierei. Sovieticii au organizat o ambuscada si au tras cu mitralierele in oameni. Multi au fost ucisi si raniti, dar 57 dintre ei au reusit sa ajunga in Romania. Au fost arestate 44 de persoane, dintre care 12 au fost condamnate la moarte, iar 32 la deportare.
Duminica sangelui nevinovat
In primavara anului 1941, spiri?tele au inceput din nou sa se agite. Potrivit intelegerii dintre Germania si Rusia, germanii din Bucovina de Nord au primit dreptul sa paraseasca Uniunea Sovietica. Romanii au cerut si ei sa fie lasati sa plece. Unul dintre martorii oculari ai evenimentului, Petre Hutan, a reconstituit, intr-o inregistrare realizata de redactorii portalului Basarabia-Bucovina.info, filmul tragediei. Petre Hutan spune ca “romanii au vrut sa plece din trei motive. Primul a fost deportarea. De la noi din sat, din Cupca, rusii au deportat patru familii instarite, carora le-au zis culaci. Al doilea motiv a fost cotele foarte mari. Imi amintesc ca tata a dat drept cota o vacaa?? Iar al treilea motiv a fost acela ca nemtii au inceput sa plece. De la noi din sat au plecat trei familiia”. In acest context, romanii din satele de pe Valea Siretului au decis sa faca cereri pentru a fi lasati sa se mute legal de cealalta parte a frontierei.
Nu au primit nici un raspuns. Pentru a forta mana autoritatilor sovietice, ei au decis sa mearga cu totii la centrul raional din Adancata. Oamenii s-au anuntat unii pe altii prin intermediul bisericilor, care, pe atunci, mai aveau preoti romani. Intr-o duminica, de 1 aprilie, asa cum convenisera oamenii, un puhoi de lume a inceput sa se scurga spre Adancata. In fata centrului raional s-au strans aproximativ 15.000 de oameni, care au trimis o delegatie ca sa discute cu autoritatile sovietice. Romanii bucovineni declarau sus si tare ca ei vor sa traiasca in Romania, nu in Uniunea Sovietica. Oamenii au inceput sa intoneze cantece patriotice. Din miile de piepturi ale romanilor au rasunat “Traiasca Regelea” si “Trei culori cunosc pe lumea”. Petre Hutan isi aminteste ca, dupa vreo ora de discutii, sovieticii le-au promis oamenilor ca vor primi un raspuns la petitiile trimise si le-au cerut sa mearga spre case. Cea mai mare parte a oamenilor s-a risipit, cu speranta ca sovieticii isi vor tine promisiunile. Insa cateva mii de oameni au plecat spre Suceveni. Ajunsi in centrul satului, oamenii au decis sa nu mai astepte, ci sa porneasca spre granita. Petre Hutan isi aminteste ca, impreuna cu tatal sau, au intrat in Suceveni in gospodaria unui frate al bunicului, pentru ca li se facuse foame. Dupa ce au mancat, s-au grabit sa ajunga din urma coloana de oameni. Ceilalti oameni scosesera din biserica din Suceveni icoanele si praporii, au arborat un steag alb, iar unii au scos la lumina steagurile tricolore ascunse la venirea sovieticilor.
Au continuat sa cante imnul national “Traiasca Regelea”. In drum spre frontiera, coloana de oameni a fost impresurata de o subunitate de cazaci calari. Soldatii sovietici au format doua coloane care au marsaluit in tacere pe flancuri. Intr-o poiana, situata la doar trei kilometri departare de frontiera, oamenii au fost somati de granicerii sovietici sa se opreasca. Coloana si-a continuat procesiunea. A urmat o rafala de avertisment, dupa care sovieticii au inceput sa traga cu mitralierele in oameni. Petre Hutan, care era in coada coloanei, a apucat sa …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *