Studiul privind calitatea cozonacului face parte din campania nationala de informare si educare: „Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastraa”. Prin aceasta campanie, Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in sare, zahar si grasimi si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat pentru sanatatea consumatorilor.
Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) a achizitionat, in prima parte a lunii decembrie a.c., 31 tipuri de cozonac din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), fabricat/distribuit de 13 producatori, cu gramajul cuprins intre 325 g si 1.000 g, in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor.
Au fost analizate sortimente de cozonac fabricate/distribuite de catre: SC Vel Pitar SA din Rm. Valcea, SC Boromir IND SRL din Ramnicu Valcea, Auchan, Cora, Carrefour, Tedesco SRL din Italia, SC Grewe SRL din Vestem-Sibiu, SC SAL-PAN din Salonta-Bihor, SC Lucipol Impex SRL din Ramnicu Valcea, SC As Pan SRL din Popesti Leordeni-Ilfov, SC Cristian Impex SRL din Tulcea, SC Aida Prod Com SRL din comuna Cernica-Ilfov si SC Teoden SRL din Bailesti-Dolj.
Romanii consuma in perioada Craciunului si a Anului Nou peste 7,3 milioane de cozonaci, adica de circa zece ori mai multi cozonaci decat intr-o luna obisnuita.
La realizarea studiului s-au avut in vedere prevederile legale in vigoare referitoare la etichetarea alimentelor si in mod special:
– Scopul etichetarii – care e acela de a oferi consumatorilor informatiile necesare, suficiente, verificabile si usor de comparat, astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punctul de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare, precum si de a cunoaste eventualele riscuri la care ar putea fi supusi.?
– Informatiile inscrise pe eti?cheta – care nu trebuie sa induca in eroare consumatorii in privinta caracteristicilor alimentului si, in special, a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei sale, precum si a metodelor de fabricatie sau de productie.
– Prevederile privind ingredientele, modul de introducere pe eticheta si indicarea ingredientelor cu potential alergen.
– Prevederile privind denumirea sub care este vandut alimentul – care trebuie sa corespunda naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietatilor alimentului ori materiilor prime utilizate in fabricatie. ?
?Sortimentele de cozonac analizate sunt urmatoarele:
?cu stafide si fructe glasate;
?cu nuca si cacao;
?cu rahat si cacao;
?cu nuca;
?cu nuca, stafide si cacao;
?cu nuci, stafide si bucati de portocala;
?cu nuca si stafide;
?cu crema de nuci;
?cu cacao si rahat;
?cu crema caramel si crema ciocolata;
?cu crema de lapte-frisca;
?cu crema caramel;
?cu crema de ciocolata-rom;
?cu nuca si visine;
?fantezie;
?cu mac;
?cu rahat;
?cu rahat, stafide si cacao;
?cu stafide.
In functie de gramaj, situatia se prezinta astfel:
?325 g – 3% din cozonacii analizati;
?375 g – 3% din cozonacii analizati;
?400 g – 10% din cozonacii analizati;
?450 g – 16% din cozonacii analizati;
?500 g – 42% din cozonacii analizati;
?600 g – 7% din cozonacii analizati;
?700 g – 3% din cozonacii analizati;
?750 g – 10% din cozonacii analizati;
?800 g – 3% din cozonacii analizati;
?1.000 g – 3% din cozonacii analizati.
Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti a APC Romania, coordonata de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:
1.?Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
2. Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs, care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.
3. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere
In afara de faina, zahar, drojdie, sare iodata, in „cozonacula” industrial s-au identificat urmatoarele ingrediente: spartura de soia, srot de soia, faina de soia degresata, amidon din porumb, ou praf, pudra de albus de ou,? fibre de cartofi, zer praf, otet din vin, faina de orz, lapte praf, gluten din grau, ulei de palmier, ulei de rapita, enzime, drojdie comprimata, faina de porumb, gris de grau, pudra de zer, conservanti, coloranti, agenti de ingrosare, agenti de umezire, emulsifianti, corectori de aciditate, stabilizatori. Continutul de cacao la produsele analizate variaza intre 0,5% si 2%.
Niciunul din produsele analizate nu respecta reteta traditionala a cozonacului?(faina tip 000, lapte dulce, zahar, oua, unt, umplutura de diferite tipuri).
La 65% din produsele analizate nu se mentioneaza tipul de faina de grau folosita la fabricarea cozonacului.
Un singur producator de cozonaci, SC Grewe SRL, dintre cei ale caror produse au fost analizate, declara ca? foloseste faina tip 000.
In functie de continutul de cenusa, faina de grau se clasifica si se defineste in urmatoarele grupe, astfel:?
?faina alba este faina care are un continut de cenusa de maximum 0,65% si se fabrica in urmatoarele sortimente:?
faina alba 480 este faina cu un continut de cenusa de maximum 0,48%;?
faina alba superioara trei nule (000) este faina cu un continut de cenusa de maximum 0,48% si cu un continut de gluten umed egal sau mai mare de 28%;?
faina alba 550 este faina cu un continut de cenusa de maximum 0,55% si cu granulatia ceruta de necesitatile tehnologice;
faina alba 650 este faina care are un continut de cenusa de maximum 0,65%;?
?faina semialba este faina care are un continut de cenusa intre 0,66% si 0,90%. In comert/industrie se comercializeaza/foloseste tip 800 si tip 900;
?faina neagra este faina care are un continut de cenusa intre 0,91% si 1,40%. In comert/industria de panificatie se comercializeaza/foloseste tip 1250 si tip 1350;?
?faina dietetica este faina care are un continut de cenusa intre 1,41% si 2,2%.?In comert/industria de panificatie se comercializeaza/foloseste tip 1750 si tip 2200.
Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs, care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung
In cele 31 de produse analizate?s-au identificat 30 aditivi alimentari, dupa cum urmeaza:
?arome sintetice – identificate la 77% din produsele analizate;
?mono si digliceride ale acizilor grasi – emulgator identificat la 74% din produsele analizate;
?acid ascorbic – conservant identificat la 68% din produsele analizate;
?sorbat de potasiu – conservant identificat la 61% din produsele analizate;
?acid citic – corector de aciditate identificat la 45% din produsele analizate;
?stearoil 2 – lactilat de sodiu, esteri ai acizilor mono si diacetil tartici cu mono si digliceridele acizilor grasi- identificat la 42% din produsele analizate;
?acid sorbic – conservant identificat la 35% din produsele analizate;
?carbonat de calciu – corector de aciditate identificat la 26% din produsele analizate;
?sirop de sorbitol – agent de umezire identificat la 23% din produsele analizate;
?propionat de calciu – conservant identificat la 19% din produsele analizate;
?L-cisteina – agent de tratare a fainii identificat la 16% din produsele analizate;
?caramel simplu – colorant identificat la 13% din produsele analizate;
?carmin – colorant rosu identificat la 13% din produsele analizate;
?propilenglicol – stabilizator identificat la 10% din produsele analizate;
?alginat de sodiu – stabilizator identificat la 6% din produsele analizate;
?datem – emulgator identificat la 6% din produsele analizate;
?briliant blue – colorant identificat la 6% din produsele analizate;
?caramel amoniacal – colorant identificat la 3% din produsele analizate;
?portocaliu annato – colorant identificat la 3% din produsele analizate;
?aceslufam K – indulcitor identificat la 3% din produsele analizate;
?ciclamat de sodiu – indulcitor identificat la 3% din produsele analizate;
?zaharina – indulcitor identificat la 3% din produsele analizate;
?antocianine – colorant identificat la 3% din produsele analizate;
?dioxid de titan – colorant identificat la 3% din produsele analizate;
?guma guar – agent de ingrosare identificat la 3% din produsele analizate;
?benzoat de sodiu – conservant identificat la 3% din produsele analizate;
?carbonat de amoniu – agent de afanare identificat la 3% din produsele analizate;
?carbonat de sodiu – agent afanare identificat la 3% din produsele analizate;
?citrat de sodiu – agent de reglare a aciditatii identificat la 3% din produsele analizate.
?arome sintetice -?termenul se refera la combinatii de substante chimice sau substante chimice care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul si/sau gustul.
?E120 – acidul carminic, un colorant rosu stralucitor care se obtine dintr-o specie de insecte numita cosenila. Aditivul nu prezinta riscuri pentru sanatate daca este utilizat in dozele admise de legislatie.
?E133 – albastru briliant?este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.
?E150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial.?Poate provoca hiperactivitate si probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.
?E150c – caramel amoniacal?este un colorant maroniu obtinut prin arderea zaharului in prezenta amoniacului. Este susceptibil de declansarea unor alergii. De asemenea, distruge vitamina B6 din organism.
?E150d?-?caramel sulfit de amoniu.?Poate provoca probleme intestinale dupa ingestia unor cantitati mari.
?E160b – colorant portocaliu, determina urticarie, nu se recomanda folosirea lui in produsele destinate copiilor.
?E163 – antocianina, colorant rosu, albastru sau violet care se obtine prin extractie cu apa acidulata, etanol, din diferite specii de fructe, legume sau alte plante alimentare.?
?E170 – carbonat de calciu?este un colorant de suprafata care, in concentratii mari, provoaca flatulenta, constipatie si hemoroizi. De asemenea, poate favoriza, in timp, tulburari de comportament, dureri abdominale, slabire musculara si pietre la rinichi.
?E171?-?dioxid de titan, colorant artificial.?Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul ca ?E171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar si la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificari si la nivelul splinei si rinichilor, dar si sistemului imunitar. Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agentia Internationala pentru Cercetare in Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. In Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.?
?E200 – acid sorbic?este un conservant obtinut dintr-un gaz iritant, toxic, incolor, denumit keten. Poate produce reactii alergice la nivelul pielii si tulburari respiratorii. E 200 – conservant provoaca reactii alergice la nivelul pielii, tulburari respiratorii.
?E202 – sorbat de potasiu, conservant.?Este un aditiv ce irita pielea, ochii si mucoasele. Poate fi genotoxic si mutagen pentru celulele sangelui uman.
?E211 – benzoat de sodiu ?este un conservant cu actiune antibacteriana si antifungica in mediul acid. Asupra acestuia planeaza suspiciuni cu privire la generarea unor alergii.
?E282 – propionat de calciu?este un conservant care poate provoca migrene si reactii alergice.
?E300 – acid ascorbic?este un agent antioxidant obtinut din glucoza si care, in cantitati mari, poate produce diaree, ataca smaltul dintilor si duce la formarea calculilor la rinichi.
?E330 – acidul citric, agent de reglare a aciditatii.?Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smaltului dentar, acesta favorizand aparitia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor si nu trebuie consumate alimente ce contin acid citric de catre cei care au afectiuni cardiovasculare sau renale, afectiuni ale aparatului digestiv si diaree.
?E331 – citratii de sodiu (saruri de sodiu ale acidului citric) sunt folositi si ca agenti de reglare a aciditatii produselor alimentare, ca?antioxidanti, conservanti sau arome, produce efecte secundare ca greata, voma, crampe abdominale si musculare, reactii alergice, amortirea extremitatilor, oboseala, ritm cardiac anormal, crize, ameteala, respiratie greoaie etc.
?E401 – alginat de sodiu, stabilizator.?Este extras din algele brune. Nu se cunosc efecte adverse.
?E412 – guma de guar, agent de ingrosare.?Poate provoca alergii.
?E415 – guma de xantan?este produsa prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria mentionata mai sus, apoi precipitata cu ajutorul alcoolului etilic sau izopropilic, uscata si maruntita pana ajunge sa fie o pudra foarte fina. Este folosita in industria alimentara ca stabilizator si agent de ingrosare.
?E420ii – siropul de sorbitol, stabilizator, edulcorant hipocaloric, agent de volum, indulcitor artificial, umectant, nu este permis consumul in cazul copiilor sub 1 an, deoarece poate provoca diaree severa.
?E422 – glicerina?se foloseste ca umectant cu rol in pastrarea hidratarii painii pentru a mentine in mod artificial prospetimea acesteia.
?E471 – mono si digliceride ale acizilor grasi -?Aditivii E471 contin amestecuri de mono-di-esteri de glicerina ai acizilor grasi prezenti in uleiuri si grasimile alimentare. Mai pot contine si mici cantitati de acizi grasi liberi si glicerina.
?E472e – esterii acizilor mono si diacetil tartric cu mono si digliceridele acizilor grasi, emulgatori obtinuti din esterii glicerolului cu acidul tartric, au rolul de a spori calitatea aluatului.
?E481 – este folosit in general ca emulsificator sau ca stabilizator, este un aditiv alimentar ce poate fi produs prin sinteza chimica sau prin tratarea chimica a grasimilor vegetale sau animale, produce efecte adverse cum ar fi scaderea poftei de mancare si a masei corporale, flatulenta si balonare. E 481 este o sursa suplimentara de?metale grele?si de alte impuritati toxice rezultate in urma sintezei, iar efectele pot sa apara tarziu (cumulative), acestea fiind greu de observat in studii de scurta durata. Astfel, va recomandam sa evitati alimentele ce il contin. Lactilatul este si o sursa de sodiu, iar persoanele ce urmeaza o dieta cu un continut redus de sodiu trebuie sa il evite.
?E500 – carbonatul de sodiu este un agent de afanare reprezentand o componenta a prafului de copt.
?E503 – carbonatul de amoniu este un agent de crestere, poate fi iritant pentru piele, ochi si sistemul respirator.
?E464 – hidroxipropilmetilceluloza are multiple utilizari, in principal ca agent de ingrosare, dar si ca umplutura, fibre dietetice, agent antiaglomerant si emulgator. Este similara cu celuloza, dar are o solubilitate mai buna in apa.
?E471 – mono si digliceride ale acizilor grasi -?Aditivii E471 contin amestecuri de mono- di-esteri de glicerina ai acizilor grasi prezenti in uleiuri si grasimi alimentare. Mai pot contine si mici cantitati de acizi grasi liberi si glicerina. Aditivul este un emulgator, deci rolul sau principal este de a forma si de a stabiliza emulsiile prin scaderea tensiunii superficiale dintre cele doua faze lichide nemiscibile.
?E472 – esteri ai glicerolului cu acidul acetic si acizi grasi?- Esteri ai grasimilor sintetice, produsi din glicerol, acizi grasi naturali si alti acizi organici (acetic, lactic, tartric, citric). Acizii grasi sunt in principal de origine vegetala, dar pot fi folosite si grasimi de origine animala. Produsul, in general, este un amestec de alte produse, cu o compozitie asemanatoare grasimilor naturale partial digerabile esterificate cu alti acizi naturali.
?E472e – esteri ai acidului diacetil tartric cu mono si digliceridele acizilor grasi.
?E 481 – stearoil 2 lactilat de sodiu?este un emulgator si agent de tratare a fainei.
E920 – cisteina?este agent de tratare a fainei, nu se adauga in faina integrala, iar diabeticii trebuie sa evite aceasta substanta pentru ca poate interfera cu insulina.
?E950 – acesulfam de potasiu, indulcitor artificial care provoaca reactii alergice, migrene, greata, voma, palpitatii cardiace, pierderea memoriei si oboseala.
?E952 – ciclamat de sodiu?este un indulcitor artificial care are o putere de indulcire de 30 de ori mai mare decat zaharul. Acest aditiv nu este autorizat in SUA ca urmare a unor studii care au aratat posibile efecte carcinogene.
?E954 – zaharina este un indulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decat zaharul.?E954?este folosit foarte des in combinatie cu alti indulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseste foarte des in combinatie cu ciclamatul si cu aspartamul in produsele a”lighta”.
?E1520 – Propilen glicol?- produs ce se utilizeaza ca antigel in radiatoarele motoarelor si se extrage din titei. Produce stari depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic si cardiotoxic. In contact cu pielea produce dermatite.
Top 10 cozonaci aditivati
?Cozonac cu rahat si cacao, fabricat de Lucipol, contine 15 aditivi.
?Cozonac cu rahat si cacao, fabricat de Vel Pitar, contine 14 aditivi.
?Cozonac cu nuca si cacao, fabricat de Lucipol, contine 13 aditivi.
?Cozonac cu nuca si cacao, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu nuca, cacao si stafide, fabricat de Lucipol, cozonac cu nuca, stafide si cacao, fabricat pentru CORA -? contin cate 11 aditivi.
?Cozonac cu nuca, stafide si cacao, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu rahat fabricat pentru Carrefour – contin cate 10 aditivi.n Cozonac cu nuca, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu nuca si cacao, fabricat de Aida Prod Com, cozonac cu umplutura de nuca, stafide si cacao, fabricat de Sal-Pan -? contin cate 9 aditivi.
?Cozonac cu crema de lapte-frisca, fabricat de Boromir, cozonac cu nuca, fabricat de As Pan- contin cate 8 aditivi.
?Cozonac cu crema ciocolata-rom, fabricat de Boromir, cozonac cu umplutura de nuca, stafide si rahat, fabricat de As Pan, cozonac cu stafide, rahat si cacao, fabricat de Teoden – contin cate 6 aditivi.
?Cozonac cu nuca si cacao, fabricat de Carrefour, cozonac cu rahat, stafide si cacao, fabricat de Cristian Impex – contin cate 5 aditivi.
?Cozonac cu crema caramel si crema ciocolata, fabricat de Boromir, contine? 4 aditivi.
„Prajituraa” din aluat dospit
Din punct de vedere etimologic, termenul romanesc cozonac ar veni din limba greaca, din cuvantul kosonáki; in limba greaca cuvantul kosóna inseamna papusa, forma care se da uneori cozonacului. Termenul este folosit pentru acelasi produs si in limba bulgara, cu o mica diferenta de scriere si pronuntie: kozunak.
Dictionarele romanesti mai vechi definesc cozonacul ca fiind „o painea”? facuta din aluat dospit, …
