Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania a pichetat, ieri, Consulatul General al Federatiei Ruse la Constanta. Actiunea a fost organizata cu prilejul Zilei Internationale a Drepturilor Omului, pentru a atrage atentia din nou asupra situatiei cu care se confrunta tatarii din Crimeea. Reprezentantii UDTTMR au depus si o scrisoare la Consulatul General al Federatiei Ruse la Constanta, scrisoare in care se face referire la istoria tatarilor si la drepturile pe care ei le solicita in prezent. Scrisoarea va mai fi transmisa si catre reprezentantele diplomatice ale Federatiei Ruse, Turciei, Ucrainei si Statelor Unite ale Americii la Bucuresti. In aceasta scrisoare se precizeaza ca in Romania sunt aproximativ 40.000 de tatari. Cei mai multi traiesc in Dobrogea,? dar exista o comunitate importanta si in capitala Bucuresti.
Istoric: de ce au plecat tatarii din Crimeea
In scrisoare se precizeaza ca prezenta tatarilor pe teritoriul romanesc poate fi atestata inca din secolul al XIII-lea, iar? cei mai multi au sosit pe aceste meleaguri dupa 1783 cand Hanatul Crimeii a fost anexat de Imperiul Rus. Tatarii au fost nevoiti sa isi paraseasca teritoriul natal, Crimeea, din cauza politicilor tariste si au ales sa se indrepte spre Imperiul Otoman, o parte a acestora stabilindu-se in Dobrogea. Mai mult, politica tarista indreptata impotriva populatiei tatare a fost dublata si de organizarea unei colonizari masive cu rusi si a stergerii sistematice a oricaror urme ale civilizatiei tatare din Peninsula Crimeea. In urma acestor valuri de emigrare, compozitia etnica a Crimeii s-a schimbat radical. Din majoritate, tatarii crimeeni au ajuns o minoritate in teritoriul lor natal. Din sutele de geamii au mai ramas in picioare doar cateva, iar din zecile de palate ale hanilor s-a mai pastrat doar cel de la Bahcesaray.
Politicile tariste de asimilare a populatiei tatare si de distrugere a oricarei urme de cultura a acestora au continuat si in timpul regimului bolsevic. Momentul culminant al acestor politici l-a reprezentat 18 mai 1944 cand, la ordinul lui Stalin, intreaga populatie tatara, barbati, femei, copii si batrani, a fost urcata intr-o singura noapte in vagoane de animale si trimisa spre Asia Centrala, Urali sau Siberia. Cei mai multi au murit pe drum, iar cei care au reusit sa ajunga la destinatia finala au fost nevoiti sa traiasca in lagare speciale.
In ciuda acestor greutati, tatarii crimeeni nu au incetat sa lupte pentru a-si recastiga drepturile. Si, cel mai important, in lupta lor nu au apelat niciodata la violenta. Acest principiu este cel mai bine rezumat de liderul lor, Mustafa Abdulcemil Kirimoglu: „o lupta nationala in care curge sangele unui om nevinovat este un esec”.
Dupa prabusirea Uniunii Sovietice in 1991, procesul de intoarcere s-a complicat, Crimeea devenind atunci parte a Ucrainei. In ciuda acestor schimbari, tatarii crimeeni au continuat sa isi urmeze scopul, revenirea in Crimeea devenind chiar un factor de stabilitate in peninsula macinata de conflicte interetnice.
Crimeea, Insula Verde
Tatarii din Romania au fost tot timpul legati direct de Crimeea. Pentru ei, aceasta este „Yesil Ada” (Insula Verde), teritoriul lor natal. Istoria tatarilor din Dobrogea este strans legata de cea a tatarilor din Crimeea. In perioada interbelica, cand teroarea instituita in U.R.S.S. de Stalin asupra tatarilor din Crimeea era in crestere, tatarii din Dobrogea au organizat miscarea nationala din jurul revistei EMEL care isi propunea sa recreeze Republica Populara Crimeea, stat care a functionat pentru o scurta vreme, in 1917-1918.
Instaurarea regimului comunist in Romania a rupt toate legaturile tatarilor din Dobrogea cu patria lor natala Crimeea. Dupa Revolutia din 1989, contactele au inceput sa fie reluate iar tatarii din Romania au inceput sa viziteze frecvent Crimeea si sa se implice activ in ajutorarea conationalilor.
Ce au cerut
„Anexarea Crimeii in februarie 2014 de catre …
