Bilanț după 6 luni de Președinție franceză a Consiliului UE

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Prima jumătate a acestui an au fost șase luni de foc pentru Uniunea Europeană: redresarea după pandemie, creșterea prețurilor la energie, presiunea inflaționistă și toate consecințele directe și indirecte ale războiului provocat de Rusia în Ucraina. Acestea au fost zarurile aruncate pe masa Președinției franceze a Consiliului UE.

Emmanuel MacronFoto: presidence-francaise.consilium.europa.eu

O dată la șase luni, Consiliul UE, adică forul în care se reunesc guvernele statelor membre, este prezidat de una dintre cele 26 de țări membre UE. România a deținut Președinția Consiliului UE în 2019, iar în ultimele șase luni ale lui 2022 rotația a fost asigurată de Franța, într-o perioadă complicată nu doar la nivel european, ci și intern, deoarece guvernul francez a trebuit să organizeze în paralel două rânduri de alegeri fundamentale pentru conducerea și guvernarea țării: alegerile prezidențiale și cele legislative.

Programul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene a fost definit în jurul a trei ambiții:

  • Europa suverană;
  • Un nou model de creștere europeană;
  • Europa umană;

Însă nimeni nu se aștepta la un război atât de aproape de granița României, cu atât mai puțin la amploarea tragediei umane pe care a suferit-o și o suferă în continuare poporul ucrainean. Uniunea Europeană a fost nevoită să reacționeze, iar prin eforturi depuse de Președinția franceză, Parlamentul european și Comisia europeană, o întreagă Uniune a vorbit cu o singură voce: a impus 6 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, a deschis porțile milioanelor de ucraineni care fugeau de război, au trimis ajutor umanitar și miliar, iar liderii europeni au mers pe teren pentru a demonstra că Uniunea își asumă și este unul dintre cei mai puternici parteneri ai Ucrainei în aceste vremuri dificile.

Fără îndoială, elementul cheie care a marcat președinția franceză este mesajul emoționant, puternic și simbolic al Uniunii Europene de a acorda statutul de stat candidat Ucrainei și Republicii Moldovei. Iar avizul pozitiv dat de Consiliul UE, sub coordonarea Președinției franceze, pentru deschiderea parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova, la 10 ani de când UE a câștigat Premiului Nobel pentru Pace, ne face să ne reamintim sensul acestei Uniuni: un loc în care cetățenii să găsească pace, să fie parte dintr-o comunitate prosperă și să fie uniți în valori comune.

O comunitate în care UE este gata să primească două țări care trebuie mai întâi să își găsească stabilitatea, să poată rezolva o serie de probleme sistemice, ca mai apoi să poată începe negocierile de aderare. Nici nu ne putem imagina ce speranță oferă această perspectivă de viitor cetățenilor ucraineni care au ieșit pe Maidan, iar acum apără țara și luptă pentru democrație și libertate. Iar recunoașterea Republicii Moldova ca stat candidat este un pas uriaș și poate o unire simbolică din punct de vedere al viselor și idealurilor, în marea familie europeană. Ne bucurăm că Moldova are lideri politici care au reușit să pună țara pe un drum european, cu eforturi constant subminate de influența rusă.

Amprenta franceză din legislația europeană

Dacă ar fi să rezumăm activitatea Franței din ultimele 6 luni la cârma Consiliului UE în 3 cuvinte, acestea ar fi: social, digital, verde, deoarece ele reflectă 3 mari acte legislative adoptate în acest semestru, cu impact imens pentru cetățenii europeni.

  1. Directiva privind salariile minime adecvate în UE. Directiva oferă un mecanism de coordonare mai mare între nivelul salariului minim în UE și câteva criterii care sunt relevante pentru ca salariile acestea minime să fie suficiente pentru o viață decentă. Pe scurt, angajații se pot asigura că le sunt respectate drepturile, iar angajatorii au predictibilitate legislativă și nu mai se trezesc în mâinile politicienilor pentru majorări intempestive ale salariilor în scopuri electorale. Directiva nu introduce un salariu minim unitar, ea obligă statele membre să determine un nivel minim de salarizare care să asigure condiții de trai adecvate pentru cetățeni și să îi scoată din sărăcie. Acest lucru se va putea realiza cu câteva condiții pentru statele membre: să devină mai incluzive și să promoveze un dialog social real prin negocieri salariale colective cu sindicate, patronate etc; să devină mai transparente și să respecte proceduri standard atunci când stabilesc sau actualizează salariile minime; să devină mai responsabile și să îmbunătățească gradul de protecție pe care îl oferă aceste venituri.
  2. UE are începând de astăzi cea mai ambițioasă protecție a drepturilor fundamentale din lumea digitală. Actul privind serviciile digitale ale UE (Digital Services Act – DSA), care transparentizează modul în care marile platforme digitale își construiesc algoritmii de publicitate și publicul țintă, tocmai pentru a evita profilarea politică a utilizatorilor, așa cum a fost cazul scandalului Cambridge Analytica. Actul este completat de Actul privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), care intenționează să asigure un grad mai ridicat de concurență pe piețele digitale europene, împiedicând marile companii să abuzeze de puterea lor de piață și permițând noilor jucători să poată concura. Această lege europeană vizează cele mai mari platforme digitale care operează în Uniunea Europeană. Acesta este un dosar geopolitic foarte sensibil și este o revenire mult dorită după încercările Vice-Președintei Comisiei Europene Margrethe Vestager de a domestici giganții digitali de pe piața europeană. Ambele legi au fost adoptate ieri în plenul Parlamentului European.
  3. Garanția că obiectivele UE din domeniul climei nu vor fi subminate de relocarea producției în țări cu politici mai puțin ambițioase. Reamintim obiectivele ambițioase ale UE de reducere cu 55 % a emisiilor de carbon în comparație cu nivelurile din 1990 până în 2030 și de a deveni un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Introducerea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism – CBAM) va garanta că cei care importă produse din alte țări în UE vor plăti același preț al carbonului ca și producătorii interni din UE. Practic, CBAM asigură un tratament egal pentru produsele fabricate în UE și cele importate din alte țări, oferind același preț pentru carbonul produselor naționale și cel al produselor importate. UE se află în fruntea eforturilor internaționale de combatere a schimbărilor climatice.

Cât a reușit să atingă Franța din ambițiile propuse la începutul mandatului?

Cea mai importantă ambiție a Franței a fost aceea ca UE să devină mai autonomă în sectoare cheie și să reducă dependențele strategice. Aceasta nu ar trebui interpretată ca o direcție izolaționistă, dimpotrivă, ci ca o oportunitate pentru UE să demonstreze reziliență în sectoare cheie, să ofere instrumente inovative pentru a răspunde viitoarelor provocări și să fie puternică și unită. Aceste deziderate se pot obține printr-o suveranitate mai mare, printr-un nou model de creștere economică și printr-o Europă care ascultă și răspunde nevoilor cetățenilor.

După șase luni de Președinție franceză a Consiliului UE, avem …

O Europă mai umană? Da.

La inițiativa Președintelui Franței Emmanuel Macron, UE a dezvoltat cel mai amplu mecanism de consultare a cetățenilor din UE: Conferința privind viitorul Europei a reprezentat un exercițiu democratic care mobilizat peste 700.000 de cetățeni de pe tot continentul, iar consultările și dezbaterile desfășurate în ultimul an au fost sintetizate într-un document de recomandări care includ stabilirea unor standarde minime de calitate a serviciilor medicale la nivelul UE, introducerea listelor transnaționale, eliminarea principiului unanimității din majoritatea deciziilor luate de UE, sau educație despre Uniunea Europeană în școlile europene.

Acum revine statelor membre și instituțiilor să pună în aplicare propunerile cetățenilor.

spot_imgspot_img