„Cadoul” Ministerului Sănătății odată cu sentința în dosarul Colectiv: Termenul de construire a centrelor pentru pacienții arși, amânat cu încă 3 ani și jumătate

Termenul până la care spitalele din România ar trebui să fie pregătite să acorde asistență medicală bolnavilor cu arsuri pe trei tipuri de competență – centre pentru arși, unități funcționale pentru arși și compartimente pentru arși – a fost prorogat până la 31 decembrie 2025, prevede un Ordin al Ministerului Sănătății, publicat în Monitorul Oficial. Anterior, termenul prevăzut de lege era 18 mai 2022.

Protest dupa incendiul din clubul ColectivFoto: Alex Mihăileanu/ HotNews.ro

Aproape 7 ani de la Colectiv și niciun centru pentru mari arși

La aproape 7 ani de la incendiul din clubul Colectiv, România nu are niciun centru pentru mari arși, singurele structuri unde răniții cu arsuri foarte grave – marii arși – ar putea fi tratați.

Asta, chiar dacă despre construirea lor se vorbește încă dinaintea incendiului din Colectiv.

Patru centre pentru pacienții mari arşi – două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș – urmau să fie construite în România după anul 2020, afirma Sorina Pintea, ministrul Sănătății la acea vreme, în noiembrie 2018. Pintea mai spunea atunci că acesta este “un termen realist”.

Victimele incendiului din clubul Colectiv

Sorina Pintea adăuga că aceste centre ar fi trebuit să fie construite încă din anul 2014, când a fost dată o Hotărâre de Guvern în acest sens, dar „a fost multă birocraţie, multă delăsare şi ani de zile în care lumea nu s-a interesat”.

România are în acest moment doar unități funcționale pentru arși – la București, Timișoara sau Iași – dar și în acelea, numărul de paturi este insuficient.

Unitățile funcționale pentru arși pot îngriji doar pacienți de o anumită gravitate – din punctul de vedere al suprafeței și profunzimii arsurilor – fiind inferioare centrelor pentru arși.

HotNews.ro a scris recent că, în ciuda acestei situații, România a transferat în primele luni ale anului 2022 un singur pacient mare ars în străinătate, cu toate că în 2019 a fost aprobat prin Ordin de ministru un Mecanism de transfer al marilor arși care nu pot fi tratați în țară. Și cu toate că țara noastră are cei mai mulți mari arși din Europa – câteva zeci în fiecare lună.

Autoritățile erau obligate prin lege să construiască centre pentru arși până în mai 2022

Un Ordin al Ministerului Sănătății publicat în Monitorul Oficial pe 18 mai 2017 prevedea că autoritățile au la dispoziție 5 ani pentru ca structurile medicale care îngrijesc pacienți cu arsuri să fie organizate în centre pentru arși, unități funcționale pentru arși și compartimente pentru arși.

Acum, Ministerul Sănătății a decis să proroge acest termen până la data de 31 decembrie 2025, printr-un nou Ordin, publicat în Monitorul Oficial:

„Termenul prevăzut la art. 12 din Ordinul ministrului sănătății nr. 476/2017 privind organizarea şi funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 371 din 18 mai 2017, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 31.12.2025.”

Ordinul ministrului Sănătății nr. 476/2017 prevedea că:

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se organizează structuri care acordă asistenţă medicală şi îngrijirea bolnavului cu arsuri, pe trei tipuri de competenţă, după cum urmează: a) centrul pentru arşi; b) unitatea funcţională pentru arşi; c) compartimentele pentru arşi.”

”Unităţile de arşi aprobate/avizate până la data intrării în vigoare a prezentului ordin au obligaţia ca în termen de 5 ani să se organizeze în conformitate cu prevederile prezentului ordin.”

Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din Colectiv: „Consecințele prorogării – pacienți decedați cu șanse de a fi scăpat și pacienți chinuiți”

  • „Consecințele prorogării termenului de conformare a structurii spitalelor care tratează arși la prevederile OMS 476/2017 se traduc direct în pacienți decedați cu șanse de a fi scăpat și în pacienți chinuiți cu tratamente în condiții riscante mult sub nivelul de siguranță necesar.
  • Se traduc într-o perpetuare a marasmului în care se zbat specialiștii români care se luptă pentru viețile pacienților cu arsuri și care, prin acțiunea echipei actuale de la Ministerul Sănătății de a ține în țară cazurile foarte grave de arsură, în loc să aplice legislația privitoare la mecanismul de transfer internațional către centre de arși care îi pot ajuta mai bine (se poate verifica numărul de cazuri severe versus numărul de cazuri transferate în centre de arși în 2021 și în 2022).
  • Medicii români, oarecum la fel ca la Colectiv, sunt puși în situația să trateze în aceste unități spitalicești neconforme cazuri foarte grave care le depășesc posibilitățile reale”, declară pentru HotNews.ro Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din clubul Colectiv care a stat aproape o lună în comă și căruia i s-a refuzat transferul în străinătate.

Mihai Grecea, care anul trecut, în perioada ianuarie-septembrie, a fost consilier în Ministerul Sănătății pe problema pacienților cu arsuri, spune că „îngrijirea arsurii severe e un domeniu în care România e deficitară. E de largă notorietate această situație, mai ales după tragedia de la Colectiv. Însă această modificare de legislație făcută de Ministerul Sănătății acum nu este ceea ce ne-am fi așteptat cu toții, adică o îmbunătățire a normelor din acest Ordin care este, o spun ferm, perfectibil sub anumite aspecte. Nu. Este doar o amânare cu încă trei ani a termenului de conformare a unităților spitalicești românești care, teoretic, îngrijesc această severă patologie, la standardele europene impuse prin OMS 476/2017”.

Mihai Grecea face și un scurt istoric al Ordinului Ministerului Sănătății 476/2017:

  • „Emiterea sa a fost necesară pentru că după Colectiv s-a luat decizia finanțării construcției de centre de arși din bani de la Banca Mondială.
  • Însă pentru o astfel de investiție era nevoie de standarde medicale care să fie transpuse în proiectul de centru de arși. La nivelul anului 2015 nu exista legislație românească adecvată în domeniu iar îngrijirea arșilor se făcea oarecum “după ureche”, aplicând tot felul de norme vechi din domeniul ATI sau al chirurgiei plastice care, neavând o viziune modernă integrată, absolut necesară, nu garantau siguranța pacientului critic mare ars.
  • Secțiile de arși erau numite “unități de arși gravi” sau “spitale de arși” dar nu funcționau conform unor standarde actuale minimale. De unde și catastrofa medicală de imediat după Colectiv.”
  • ”Ordinul 476/2017 a stabilit ca normă elementele esențiale recomandate de Ghidul de bune practici al Asociației Europene pentru Arsuri, cele mai înalte standarde în domeniu. Dar acestea, evident, nu puteau fi implementate instantaneu în niște spitale vechi și neadecvate tratării arșilor.
  • Așa că în proiectul de ordin de ministru redactat în 2016 și lăsat în transparență de echipa ministrului Vlad Voiculescu la finalul mandatului, era prevăzut un termen de conformare pentru spitale de 3 ani.
  • Ministrul Florian Bodog, la presiunea unor importanți medici români care tratează arsura, a fost convins până la urmă că ordinul 476 este bun și și l-a asumat semnându-l dar majorând perioada de conformare la standarde a spitalelor de la 3 la 5 ani”, explică Mihai Grecea.

Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din clubul Colectiv

El spune că astăzi „s-a ajuns la scadența celor 5 ani și constatăm că spitalele nu s-au conformat la standarde, iar ministrul Alexandru Rafila dă acum acest ordin prin care mai prelungește cu trei ani perioada de conformare. Este clasica practică iresponsabil-criminală a sistemului public de sănătate din România care adaptează standardele la mizerie în loc să se preocupe să ridice standardele eliminând mizeria”.

Până la 18 mai 2022, când expira termenul de conformare din OMS 476/2017, ar fi trebuit ca îtoate spitalele care tratează arși să aibă organizate fie Unități Funcționale de Arși (UFA), structuri cu competență medie în tratarea arsurii, fie centre de arși (cele trei finanțate de Banca Mondială la Timișoara, Târgu Mureș și Spitalul Grigore Alexandrescu din București „se află în diferite faze premergătoare alegerii companiilor care le vor construi).

În România, dintre cele 8 unități spitalicești care tratează arsura severă doar 3 au autorizația de Unitate Funcțională de Arși restul funcționând încă pe legislația și standardele vechi. Unitatea Funcțională de Arși de la Spitalul Bagdasar Arseni fiind autorizată de Ministerul Sănătății prin verificarea unor documente dar având, în realitatea de pe teren, uriașe neconformități”, explică Mihai Grecea.

În ceea ce privește faptul că „se aduce mereu în față justificarea pandemiei COVID-19 în timpul căreia a fost mai dificilă autorizarea structurilor spitalicești de către Ministerul Sănătății”, Mihai Grecea spune că „este adevărat că în pandemie DSP-urile și nu Ministerul Sănătății dădeau avizele și autorizațiile pentru structuri. UFA pentru copii de la Spitalul Sfânta Maria din Iași a profitat de asta și s-a autorizat local existând mari dubii cu privire la conformarea față de norme. Însă nu putem să nu vedem că doar un an și jumătate am fost sub restricțiile pandemice. În restul timpului Spitalul Floreasca, Spitalul Județean Timiș, Spitalul de Arși, Spitalul Județean Brașov nu au vrut, nu au fost lăsate, nu au putut fizic/tehnic sau au fost pur și simplu sabotate în a organiza, autoriza sau reautoriza unități funcționale de arși în incinta lor.”

”Și ar mai fi un ultim aspect pe care l-aș comenta legat de neconformarea spitalelor la standardul UFA din OMS 476/2017”, adaugă Mihai Grecea: „UFA este o structură din spital care are paturi de ATI pentru arși critici și paturi din departamentul chirurgie plastică (postcritici). Însă paturile de ATI aparțin departamentului ATI chiar dacă sunt delocalizare în UFA din motive de asepsie. Practic UFA este o structură bicefală. Finanțarea cazurilor de pacienți arși se face din Acțiunea Prioritară ATI cât timp pacientul este pe pat de critici și din Acțiunea Prioritară Arsuri pentru restul timpului petrecut în clinică. Bicefalitatea acestui mecanism îl face să fie extrem de complicat și de multe ori disfuncțional, în detrimentul pacientului. Acest aspect este un potențial motiv pentru lipsa de grabă în transformarea secțiilor de arși în UFA. Ministerul Sănătății ar putea să se gândească la modalități care să adreseze direct această problemă dacă ar avea vreo cât de mică preocupare reală pentru îmbunătățirea condițiilor în această arie terapeutică.”

Cum sunt definite în lege centrele pentru arși

Ordinul ministrului sănătății nr. 476/2017 privind organizarea şi funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri definea centrele pentru arși astfel:

  • (1) Centrul pentru arşi are cel mai înalt nivel de competenţă în sistemul de îngrijire a bolnavului cu arsuri, care asigură tratamentul complex al acestui pacient, continuitatea îngrijirilor pe care le necesită pacientul cu arsuri în unitatea sanitară respectivă şi monitorizează continuitatea tratamentului şi îngrijirilor acestuia într-o unitate sanitară din judeţul de domiciliu, după caz, dacă este posibil.
  • (2) La nivelul centrului pentru arşi se asigură asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, asistenţă medicală complexă de specialitate pentru bolnavii cu arsuri grave, precum şi pentru cei proveniţi din unităţile funcţionale pentru arşi cu competenţă medie, în situaţia în care este depăşită competenţa structurii respective sau evoluţia cazului impune acest lucru.
  • (3) Centrul pentru arşi se organizează în cadrul unor spitale de urgenţă care au resursele umane şi materiale necesare pentru tratamentul bolnavilor cu arsuri grave. Centrul pentru arşi cuprinde un compartiment de anestezie terapie intensivă (ATI), cu un număr de paturi cuprins între 5 şi 7 paturi de tip terapie intensivă (TI) pentru pacientul critic, un număr de paturi cuprins între 5 şi 7 paturi de tip terapie intermediară şi îngrijire postoperatorie (TIIP) pentru pacientul care a depăşit faza critică şi un compartiment de minimum 5 paturi chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă (arşi). La nivelul centrului pentru arşi vor fi prevăzute şi paturi de spitalizare de zi şi cabinet de consultaţii, organizate cu circuite separate, conform legislaţiei în vigoare; accesul pacientului cu arsuri grave în centru se face prin zona proprie de internare care are circuit distinct de al unităţii de primire urgenţe din spital. Caracteristicile structurale ale centrului pentru arşi sunt prevăzute în anexa nr. 1.
  • (4) În cadrul centrului pentru arşi se pot trata atât pacienţi copii, cât şi pacienţi adulţi, situaţie în care zonele de saloane şi de tratamente pentru copii trebuie să fie separate.
  • (5) Centrul pentru arşi este o entitate fără personalitate juridică care se subordonează managerului şi este condus de un medic-şef-medic primar în specialitatea chirurgie plastică-microchirurgie reconstructivă, cu experienţă de minimum 5 ani în îngrijirea bolnavilor cu arsuri grave.
  • (6) Centrul pentru arşi are acces permanent şi de urgenţă la laboratoarele şi compartimentele de investigaţii şi tratament ale unităţii sanitare în structura căreia funcţionează, dispunând de mijloace informatizate pentru vehicularea informaţiilor.
  • (7) Asigurarea consulturilor interdisciplinare se face în cadrul centrului cu medicii din cadrul unităţii sanitare respective, în timpul programului de muncă, cu medicii de specialitate care asigură liniile de gardă sau prin chemări de la domiciliu, după caz, în afara programului de lucru.
  • (8) Consulturile interdisciplinare pot fi asigurate şi de către medici din afara unităţii, dacă starea pacientului impune acest lucru.
  • (9) Personalul care deserveşte centrul pentru arşi este format din personalul medico-sanitar propriu cu experienţă în asistenţa medicală şi îngrijirea acestei categorii de pacienţi. Încadrarea cu personal se realizează în conformitate cu prevederile din anexa nr. 2.
  • (10) În perioada în care numărul de pacienţi este redus, personalul centrului poate desfăşura activitate în secţiile/compartimentele de chirurgie plastică-microchirurgie reconstructivă, respectiv ATI din structura spitalului.
  • (11) Conducerea spitalului stabileşte ca o linie de gardă din liniile de gardă ATI şi o linie de gardă din liniile de gardă de chirurgie plastică-microchirurgie reconstructivă să asigure continuitatea asistenţei medicale în centrul pentru arşi în perioada în care există pacienţi internaţi.
  • (12) La nivelul centrului pentru arşi se poate organiza şi linie de gardă proprie, în specialitatea anestezie şi terapie intensivă, după caz.
  • (13) La nivelul centrului pentru arşi se pot desfăşura activităţi de învăţământ şi cercetare, conform prevederilor legale în vigoare.

Clubul Colectiv în seara incendiului

Ce înseamnă unitate funcțională pentru arși:

  • (1) Unitatea funcţională pentru arşi este o unitate funcţională cu nivel de competenţă medie în sistemul de îngrijire a arsurilor, care asigură tratamentul pacienţilor cu arsuri de gravitate medie, continuitatea îngrijirilor pe care le necesită pacientul cu arsuri în unitatea sanitară respectivă şi monitorizează continuitatea tratamentului şi îngrijirilor acestora în unitatea sanitară sau la locul de domiciliu, după caz.
  • (2) La nivelul unităţii funcţionale pentru arşi se asigură asistenţă medicală de urgenţă calificată şi asistenţă medicală de specialitate pentru bolnavii cu arsuri de gravitate medie, precum şi pentru cei proveniţi din compartimentele cu nivel de competenţă bazală, în situaţia în care este depăşită competenţa unităţii respective sau evoluţia cazului impune acest lucru. La nivelul acestei entităţi se pot interna şi pacienţii cu alte tipuri de arsuri, după caz.
  • (3) Unităţile funcţionale pentru arşi se organizează în cadrul spitalelor de urgenţă care au resursele umane şi materiale necesare pentru tratamentul bolnavilor cu arsuri de gravitate medie.
  • (4) Unitatea funcţională pentru arşi cuprinde între 3 şi 5 paturi pentru arşi, număr care poate fi mai mare în situaţii justificate prin adresabilitate, în cadrul secţiei/compartimentului de chirurgie plastică-microchirurgie reconstructivă, şi între 1 şi 3 paturi în cadrul secţiei ATI, organizate în rezerve individuale de izolare. Caracteristicile structurale ale unităţii funcţionale pentru arşi sunt prevăzute în anexa nr. 1. Activitatea acestei unităţi funcţionale este coordonată de un medic în specialitatea chirurgie plastică-microchirurgie reconstructivă sau anestezie şi terapie intensivă.
  • (5) Unitatea funcţională pentru arşi are acces permanent la o sală de operaţii cu dotările prevăzute în anexa nr. 3 şi acces prioritar la laboratoarele şi compartimentele de investigaţii şi tratament ale spitalului, dispunând de mijloace informatizate pentru vehicularea informaţiilor.
  • (6) Asigurarea consulturilor interdisciplinare se face în zona în care este internat pacientul, fiind asigurate de către medicii din cadrul unităţii sanitare respective, în timpul programului de muncă, cu medicii de specialitate care asigură liniile de gardă sau prin chemări de la domiciliu, după caz, în afara programului de lucru.
  • (7) Consulturile interdisciplinare pot fi asigurate şi de către medici din afara unităţii, dacă starea pacientului impune acest lucru.

Ce înseamnă compartiment pentru arși:

  • (1) Compartimentul pentru arşi este un compartiment cu nivel de competenţă minimă care asigură servicii de profil pentru pacienţii cu arsuri de gravitate redusă.
  • (2) Compartimentul pentru arşi are un număr minim de 2 paturi destinate bolnavului cu arsuri, organizate în cadrul secţiei/compartimentului de chirurgie plastică-microchirurgie reconstructivă, şi se organizează la nivelul spitalelor care au resursele umane şi materiale necesare pentru tratamentul şi îngrijirea pacienţilor cu arsuri de gravitate redusă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *