Press report: Scade limita de viteză în mai multe zone din București. Adevărul din spatele fraudei BRD Pensii. Flagrant cu Justițiarul din Bercen. Pe cine are la mână condamnatul definitiv Rizea de umilește Republica Moldova și România?

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Scade limita de viteză în mai multe zone din București ● Pe cine are la mână condamnatul definitiv Rizea de umilește Republica Moldova și România, la pachet? ● Adevărul din spatele fraudei BRD Pensii ● Mica doză de cultură generală ● Taxa Netflix intră în vigoare în România ● Sir David MacMillan, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 2021, pledoarie tulburătoare pentru știință și riscul de a o îngropa în ură ● Consolidare antiseismică în ritm de melc, în Capitală ● Scădere dramatică a turismului în Delta Dunării: de vină sunt ”zvonurile alarmiste” sau prețurile prohibitive? ● Comisia Europeană: presa este la risc în România ● Sri Lanka, o țară care s-a prăbușit ● Rolul Chinei și unde poate duce un model economic populist ● Paritatea euro-dolar: Consecințe și riscuri ● Flagrant cu Justițiarul din Berceni ● Marea Neagră rămâne teatrul preferat al revizionismului rusesc.

Press reportFoto: Profimedia Images

  • Scade limita de viteză în mai multe zone din București. Cu cat e voie să mergi cu mașina pe bulevardele din Capitală. Brigada Rutieră București a anunțat că începând de joi, 14 iulie 2022, pe anumite artere ale Capitalei limita de viteză va fi redusă. Câteva șosele, bulevarde și străzi din București vor avea limita de viteză scăzută începând de joi, 14 iulie 2022. Anunțul a fost făcut de către Brigada Rutieră București. Astfel că, pe străzile ce sunt afectate de aceste modificări, limita maximă de viteză admisă va scădea de la 60 km/h, cât este acum, la 50 km/h, scrie B365.ro
  • Când Ponta pune o întrebare corectă: pe cine are la mână condamnatul definitiv Rizea de umilește Republica Moldova și România, la pachet? Frumos bronzat, cu pălăriuță de Provence și purtând o cămașă în culorile tari ale momentului, Cristian Rizea a apărut marți la Realitatea TV. Vorbea, probabil, din Chișinău, dar putea fi foarte bine la Saint-Tropez, că jandarmii nu se ocupă de un om condamnat definitiv la 4 ani și 8 luni de închisoare. Dacă această condamnare e la granița UE, desigur. Rizea a început să fabuleze, sau poate nu, prezentându-se drept apărătorul premierului Nicolae Ciucă, Buldogul lui Dumnezeu care ajută interesul național. Când guvernul României se lasă pomădat de un infractor dovedit și nepedepsit, asta e treaba oamenilor de acolo. Cert e că, dincolo de rolul pe care și l-a atribuit, ceea ce a spus Rizea factual a fost complet necredibil. Că premierul e atacat de serviciile rusești, reprezentate în persoana ziaristei Emilia Șercan, scrie Cătălin Tolontan în Libertatea.
  • Care este adevărul din spatele fraudei BRD Pensii? Poliţia afirmă: 23,5 mil. lei au dispărut din conturile fondului privat de pensii. ASF susţine că banii au fost sustraşi din fondurile proprii ale administratorului. ASF: Auditorii nu ne-au sesizat nimic. Deloitte este auditor pentru fondul Pilon II, iar EY este auditor pentru fondul de pensii facultative. Cel mai recent raport anual al BRD Pensii, cel pe 2020, este semnat de EY. Situaţiile financiare aferente anului 2021 încă nu au fost publicate de societatea de administrare. Autoritatea de Supraveghere Fi­nan­ciară (ASF) susţine pentru Ziarul Financiar că cele 23,5 mil. lei care au făcut obiec­tul unei fraude fără precedent în industria fondurilor de pensii private din România, în care vizaţi ar fi fostul CEO al BRD Pensii Private, Alina Cecilia Andreescu şi apropiaţi ai acesteia, au dispărut din fondurile pro­prii ale administratorului, şi nu din con­tribuţiile participanţilor la fondurile de pensii, scrie ZF.
  • Mica doză de cultură generală. Nu-i așa că în timp ce stați și vă beți cafeaua de dimineață, și în timp ce încep neuronii să intre în funcțiune cu ocazia asta, apar și dilemele existențiale? Spre exemplu, mai mult ca sigur că vă întrebați chiar în dimineața asta cine a inventat micul dejun. Ce noroc pe voi, că fix despre asta urma să vorbim aici! Mare noroc! Să mai zică vreunul că nu există o ordine universală a lucrurilor! Carevasăzică, micul dejun. Când a apărut el? Naiba știe. Cel mai probabil, a apărut odată cu omul care se trezea de la prima oră și care știa că are o grămadă de treabă. Ca să aibă energie, omul muncitor lua o masă și se apuca de lucru. Asta probabil că funcționa încă de pe vremea mamuților, că și omul de Neanderthal se trezea cu noaptea în cap ca să plece la vânătoare și ca să nu îl mai calce pe nervi soția lui, femeia de Neanderthal, scrie Mica doză de cultură generală.
  • Taxa Netflix intră în vigoare în România. Ce presupune și cât vor plăti serviciile de streaming. Furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, cum ar fi Netflix, HBO GO, Amazon Prime Video, Voyo, sunt obligați, începând cu luna iulie 2022, să plătească o taxă pentru veniturile obținute de la utilizatorii români pentru vizionarea de filme online, cunoscută drept „taxa Netflix”. Legea care instituie această obligație a fost adoptată recent de Parlamentul României și a intrat în vigoare în data de 3 iulie, potrivit Wall-Street.ro
  • Sir David MacMillan, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 2021, pledoarie tulburătoare pentru știință și riscul de a o îngropa în ură. Peste tot în lume oamenii de știință se simt asaltați de un val de nerăbdare, suspiciune, uneori ignoranță și, deseori, furie. Ca să aflăm ce cred ei despre asta și ce riscăm, ca societate, ne-am adresat uneia dintre cele mai strălucite creiere ale momentului: cercetătorul scoțian David MacMillan, 54 de ani, chimist laureat al premiului Nobel. Provocat de Libertatea la un interviu mai puțin obișnuit, pe tema pierderii încrederii oamenilor în știință, cercetătorul David MacMillan a tresărit, spunând: „Tema e crucială. Oamenii de ştiinţă sunt percepuţi acum ca fiind de-o parte a polarizării societății. E foarte periculos. E ca şi cum ai spune că o bibliotecă plină de cunoaştere aparţine unui partid politic”. „Cred că trebuie să arătăm publicului larg că oamenii de ştiinţă sunt oameni cărora le pasă de toată societatea, că îşi petrec toată viaţa lucrând în beneficiul tuturor, nu pentru un partid. E important să ne întoarcem la acest mod de a gândi”, scrie Libertatea.
  • Consolidare antiseismică în ritm de melc, în Capitală. Cinci expertize într-un an și doar la o singură clădire au început lucrările. La începutul anului 2021, pe lista clădirilor care necesită consolidare figura un număr de 363 de imobile aflate în clasa I de risc seismic . Primarul Nicușor Dan, același care în campania electorală a promis că se va ocupa de această problemă, a declarat anul trecut că e nevoie de o accelerare a procesului de expertizare. Cu toate acestea, anul trecut au fost expertizate doar cinci imobile și au început lucrările de consilidare la unul singur. „Riscul seismic este o problemă importantă pentru că mii de oameni pot să-și piardă viața în urma unui cutremur major”, declara Nicușor Dan atunci când își facea campanie electorală. Spusele lui sunt confirmate de un raport recent publicat de Primăria București conform căruia, în cazul unui cutremur, nu mai puțin de 23.000 de clădiri ar fi grav afectate, 6.500 de persoane ar putea muri și 16.500 ar fi rănite grav, scrie Buletin de București.
  • Scădere dramatică a turismului în Delta Dunării: de vină sunt ”zvonurile alarmiste” sau prețurile prohibitive? Numărul persoanelor care au vizitat Delta Dunării în primele cinci luni ale anului este cu circa 27% mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza creşterii preţurilor şi a războiului din Ucraina, se arată într-un comunicat de presă publicat marţi de Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), potrivit Agerpres. Astfel, dacă în primele cinci luni ale anului trecut în Deltă au fost 59.119 de turişti, în aceeaşi perioadă a acestui an numărul vizitatorilor a fost de 42.735, cu 27% mai puţini. „Îi încurajăm pe turişti să viziteze Delta Dunării, un loc unic în lume, unde industria ospitalităţii a fost în permanenţă pregătită să primească turiştii pentru practicarea un turism responsabil, lent, de vizitare, armonios îmbinat cu biodiversitatea, multiculturalitatea, tradiţiile şi gastronomia locală”, a declarat preşedintele AMDTDD, Cătălin Ţibuleac, citat în comunicatul citat de RFI.
  • Comisia Europeană: presa este la risc în România. Libertatea de exprimare în presa din România a atins un grad foarte ridicat de risc, categorie din care mai fac parte Ungaria, Polonia sau Malta. Constatarea apare în raportul intermediar al Comisiei Europene dedicat statului de drept din România, care atrage atenția autorităților de la București să se asigure că revizuirea legilor justiției consolidează independența instituțiilor din sistem. Documentul de lucru al oficialilor de la Bruxelles apare în ziua în care Curtea Constituțională a apreciat că textul normativului care reglementează instituția avertizorului de integritate este – în forma adoptată de actuala majoritate parlamentară – conformă cu prevederile legii fundamentale. Aceasta, deși organizații neguvernamentale au atras atenția că textul legislativ îngrădește protecția persoanelor dispuse să dezvăluie actele de corupție din instituțiile publice iar Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a avertizat că legea, care urmează să ajungă la președintele Klaus Iohannis spre promulgare, afectează statul de drept într-o măsură în care există riscul ca România să piardă accesul la finanțări europene. Raportul chiar face referire la protecție inadecvată a avertizorilor de integritate, scrie DW.
  • Sri Lanka, o țară care s-a prăbușit. Rolul Chinei și unde poate duce un model economic populist. Sri Lanka se confruntă cu o criză economică fără precedent după luni întregi cu pene de curent, penurie de alimente și de combustibil și o inflație galopantă în cea mai dureroasă recesiune înregistrată vreodată. Ceea ce se întâmplă în această națiune insulară din Asia de Sud, cu 22 de milioane de locuitori, este mai grav decât crizele financiare obișnuite din țările în curs de dezvoltare, scrie Europa Liberă.
  • Paritatea euro-dolar: Consecințe și riscuri. Toată lumea stă cu ochii pe iminenta paritate euro-dolar: euro „plutește” foarte aproape de paritatea cu dolarul american, titrează agențiile de știri de câteva zile. Dincolo de simbolismul momentului, analiștii avertizează cu privire la riscurile și consecințele ce decurg din aceste evoluții valutare. Analiștii se întreabă cât de mult ar mai putea coborî euro, în contextul în care deprecierea monedei ar putea pune o presiune suplimentară pe costul vieții a milioane de europeni, afectat deja de criza energetică și inflație. În cele din urmă, aceste evoluții ar putea cere inclusiv un preț politic, notează Politico. „Suntem abia început”, a avertizat Robin Brooks, economistul șef al Institutului pentru Finanțe Internaționale, cu privire la deprecierea euro, potrivit Curs de Guvernare.
  • Flagrant cu Justițiarul din Berceni. Cine e tânărul care prinde presupuși pedofili și îi transformă în virale. „Ești un prădător șmecher, care încearcă să câștige încrederea victimei. Nu ești un obsedat din ăla care dă mesaje și își trimite penisul din prima. Tu ești un prădător d-ăsta mai inteligent. Tu vrei să câștigi încrederea. Să profiți de fată. Și ar trebui să recunoști asta”, îi toarnă Justițiarul de Berceni unui presupus agresor sexual căruia i-a întins o cursă. Justițiarul, pe nume Alex Constandachi, are 31 de ani și în viața de zi cu zi lucrează la o corporație, în vânzări. În timpul liber organizează operațiuni de flagrant pentru presupuși prădători sexuali, alături de alți membri ai proiectului Justițiarul de Berceni, majoritatea voluntari pe care i-a cunoscut după ce i-a crescut notorietatea, scrie PressOne.
  • Marea Neagră rămâne teatrul preferat al revizionismului rusesc. Cum luptă NATO, după summitul de la Madrid. Un nou document strategic al NATO – denumit, pe scurt, Conceptul Strategic – a fost făcut public în urma summitului de la Madrid al alianței, care a avut loc la finalul lunii iunie. În acest context, PressHUB a invitat expertul în securitate Octavian Manea să explice, pentru publicul larg, care sunt principalele schimbări de paradigmă ale NATO și ce aduce nou acest document. Octavian Manea face parte din echipa Centrului pentru Securitate, Diplomatie și Strategie (CSDS), găzduit de Universitatea Liberă din Bruxelles (VUB), și este specializat în probleme de securitate euroatlantică, scrie PressHub.
spot_imgspot_img