Unde nu exista transparenta apare coruptia! Institutiile publice comunica doar sub biciul instantei

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Multi dintre reprezentantii statului, care isi primesc banii din contributiile romanilor si care au, prin urmare, obligatia de a prezenta detaliat modul in care isi desfasoara activitatea, abuzeaza de functie ingradind accesul la informatii publice.
Institutiile importante ale statului, din cele mai diverse domenii, nu respecta legea transparentei decizionale, favorizand astfel formarea unor retele de coruptie in jurul acestora. Actul normativ 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public a fost dat tocmai pentru a contracara formarea unor grupuri mafiote pe seama banului public.
Cu toate ca legea este destul de clara, multi sefi de institutii publice o interpreteaza dupa bunul plac, pentru a ascunde actele de coruptie, dar si incompetenta functionarilor.
Obligati de judecatori sa-si faca treaba
Administratia Fondului Cultural National (AFCN), aflata in subordinea Ministerului Culturii, institutie condusa de Irina Cios, invarte anual zeci de milioane de lei, finantand din bani publici proiecte din domeniul culturii.
Sefa AFCN a refuzat sa ne transmita, dupa o cerere remisa? la inceputul lunii februarie 2017, lista completa a evaluatorilor de proiecte. Mai mult, dupa ce prima instanta de judecata, Tribunalul Gorj, a obligat institutia sa furnizeze informatiile, Irina Cios s-a incapatanat si a mers mai departe la Curtea de Apel Craiova, doar din dorinta de a nu furniza presei informatii de interes public.
La o prima verificare a proiectelor de pe site-ul AFCN, am considerat suspect faptul ca banii publici nu sunt distribuiti la? nivel national tinand cont de aria geografica. Mai mult, am descoperit anumite ONG-uri si SRL-uri care sunt pur si simplu abonate la bugetul Administratiei Fondului Cultural National.
In ceea ce priveste evaluatorii proiectelor, am descoperit nume sonore, ca Mihai Ghyka, fost secretar de stat in Ministerul Culturii, care practic a fost seful Irinei Cios. Dupa ce nu a mai fost secretar de stat, Irina Cios l-a selectat, in urma unei ,,competitiia”, ca evaluator de proiecte.
Iar fostul presedinte director general al Radio Romania, Demeter András István, a ,,aplicat” pentru a deveni evaluator.?
De asemenea, mare parte a evaluatorilor de proiecte sunt sau au fost salariati la Institutul Cultural Roman (ICR), iar lista poate continua cu alte nume. Poate din acest motiv Irina Cios nu a dorit, nici obligata de instanta, sa ne transmita lista completa si asumata a evaluatorilor de proiecte. Am intalnit situatii cand un evaluator AFCN este si beneficiar intr-un proiect finantat de Administratia Fondului Cultural National.
In acest sens, AFCN ne-a raspuns astfel: „Administratia Fondului Cultural National afiseaza pe site-ul institutiei rezultatele sesiunilor de finantare dupa solutionarea contestatiilor, pentru fiecare arie tematica in parte. Motivele pentru care unele proiecte nu sunt finalizate sunt legate de faptul ca beneficiarii fie retrag proiectul de la finantare, fie din motive obiective nu pot duce pana la capat implementarea proiectului. Lista transmisa dumneavoastra cuprinde lista cu proiectele care au primit finantare si care au fost finalizate conform activitatilor desfasurate in cadrul fiecarui proiect. Referitor la expertii care pot face parte din comisiile de evaluare, legea nu interzice posibilitatea ca un evaluator sa depuna proiect? la o arie tematica la care acesta nu este implicat in procesul de evaluarea”.
Ce au uitat sa spuna cei de la AFCN este care lege nu interzice posibilitatea ca un evaluator sa fie si beneficiar. Atat timp cat un evaluator are contract cu AFCN ca evaluator, normal ar fi sa nu poata fi beneficiar al aceleiasi institutii, indiferent ca vorbim de o alta arie tematica. Este un conflict de interese evident, insatolerat.
Rolul esential al presei

Dupa ce am dat in judecata Administratia Fondului Cultural National pentru ca nu a dorit sa ne transmita un punct de vedere, judecatoarea Mirela Claudia Simion, de la Tribunalul Gorj, a justificat astfel in motivarea prin care obliga AFCN sa furnizeze informatiile: ,,Tribunalul are in vedere rolul esential pe care il joaca presa intr-o societate democratica, asa cum este si cea din Romania, acesteia revenindu-i sarcina de a comunica, cu respectarea obligatiilor si responsabilitatilor sale, informatii si idei despre toate problemele de interes general, inclusiv cele care se refera la functionarea si compunerea comisiilor de evaluare? a proiectelor depuse pentru finantare de catre AFCN.
Pentru realizarea acestui rol, presei trebuie sa i se asigure accesul real si eficient la informatiile publice, pentru ca numai in acest fel se asigura si scopul avut in vedere de legiuitor la momentul inserarii dispozitiilor legale cuprinse in Legea 544/2001.
Ori, in cauza de fata, tribunalul constata ca acest acces liber la informatiile publice solicitate de reclamant a fost stirbit, in conditiile in care acesta nu a reusit? sa obtina informatiile publice respective”. ? ?

Tribunalul are in vedere rolul esential pe care il joaca presa intr-o societate democratica, asa cum este si cea din Romania, acesteia revenindu-i sarcina de a comunica, cu respectarea obligatiilor si responsabilitatilor sale, informatii si idei despre toate problemele de interes general, inclusiv cele care se refera la functionarea si compunerea comisiilor de evaluare? a proiectelor depuse pentru finantare de catre AFCN.a”

Mirela Claudia Simion, judecatoare la Tribunalul Gorj

In urma scandalului, Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Bucuresti? a trimis o echipa de control la Targu Jiu, care a facut un raport in care inspectorii echipei de control ar fi constatat ca pe langa faptele de coruptie deja sanctionate de justitie ar fi descoperit si faptul ca softul programului care gestioneaza examinarea pentru obtinerea permiselor auto ar fi fost viciat.
Complexul Energetic Oltenia. Transparenta si comunicarea, stranse de gat de Boza
D
e la instalarea lui Sorin Boza la conducerea CE Oltenia, comunicarea a capatat alt sens. Desi acesta a venit in spatiul public cu declaratii de transparenta, in realitate comunicarea a fost total nepotrivita, mai slaba si neprofesionista? fata de managerii anteriori, care cel putin nu si-au propus acest lucru. Se observa o discrepanta majora intre ce se declara si ce se realizeaza de fapt.
Mai mult, Sorin Boza a devenit un generator de stiri false si a aruncat in spatiul public de mai multe ori informatii care, dupa ce au fost verificate, s-au dovedit a fi nereale. Daca in relatia cu sindicatele Boza a avut o comunicare mai buna decat alti manageri, totusi in domeniile sensibile, cum ar fi angajarile, multe dintre ele politice, si achizitiile publice, exista o doza de secretomanie, ceea ce ne duce cu gandul ca lucrurile nu functioneaza conform legii. In mod predilect, opinia publica isi doreste sa stie ce se intampla cu banul public,? ori tocmai acolo este imposibil de aflat, chiar si prin? mecanismul transparentei, si toate informatiile se afla prin alte mecanisme specifice mass-media.
In CE Oltenia nu se vede ce se intampla cu banul? public, unde se manifesta cea mai mare secretomanie, dar nici chestiunile legate de angajari si modul cum se realizeaza? achizitiile publice, modul de cheltuire a banilor in general.
Nici informatiile care trebuie prezentate din oficiu nu sunt date publicului; cel putin cheltuielile majore cu contractele mari de 50 milioane de euro, cum este exemplul certificatelor de CO2, trebuie prezentate publicului.
Angajari nelegale si pe criterii politice,? contracte de achizitii publice dubioase, care se ridica la sute de milioane de euro, sunt principalele probleme pe care conducerea CE Oltenia incearca prin orice mijloace sa nu le faca publice.

Obliga paratii la 300 lei cheltuieli de judecata catre reclamant
P
entru Dragos Ciprian Pahontu, director general Romsilva, contractul colectiv de munca pe ramura este document secret. Regia autonoma de stat cu mult putregai sub pres si multe dosare penale deschise? salariatilor corupti, mare parte confirmate de instante, cu condamnari cu executare, depune toate eforturile posibile de a ingradi accesul la informatii publice. Un grup de salariati ai Directiei Silvice Gorj ne-a sesizat faptul ca li se incalca drepturile din contractul colectiv de munca de catre Adrian Ovidiu Cirstoc, directorul Directiei Silvice Gorj. Pentru a verifica acuzatiile aduse de salariati, am solicitat Romsilva,? in baza Legii 544/2001, o copie dupa contractul colectiv de munca, insa regia padurilor a refuzat sa ne puna la dispozitie acest document pe motiv ca nu este un document public.
In 22 noiembrie, Tribunalul Gorj a judecat cauza, iar Romsilva si-a trimis un consilier juridic platit …

spot_img