România și trenurile pe hidrogen – Ce s-a făcut și ce urmează

​Acum un an și jumătate apăreau primele declarații publice despre cumpărarea unor trenuri cu hidrogen și de atunci au fost parcurși mai mulți pași, astfel că suntem aproape de lansarea licitației. În articol puteți citi pe unde ar putea circula trenurile electrice, care sunt plusurile lor, dar și care sunt minusurile.

Un tren pe hidrogenFoto: Scharfsinn86, Dreamstime.com

Mai multe țări europene au testat trenuri pe hidrogen, iar din 24 august, pe o linie din Germania, nu departe de Hamburg circulă cinci trenuri cu hidrogen produse de Alstom, iar la final de an vor fi 14 trenuri. Rulează în general cu 80-90 km/h, dar ating și 120 km/h.

De la Cuxhaven la Buxtehude sunt 83 km, iar trenurile fac 71 de minute.

Proiectul a costat 93 milioane euro și trenurile cu hidrogen sunt prezentate ca fiind o alternativă la cele diesel. Europa a electrificat încă de acum zeci de ani principalele magistrale, dar liniile regionale ar fi scump de electrificat pentru că sunt și porțiuni de munte, uneori și tuneluri sau poduri și electrificarea ar putea costa și peste 10 milioane euro/km.

România și trenurile pe hidrogen, o scurtă istorie a proiectului – pilot

În martie 2021, ministrul de atunci al Transporturilor, Cătălin Drulă, spunea că ​România vrea să testeze trenurile cu hidrogen, fiind vorba de o tehnologie nouă și promițătoare. El a folosit atunci și o expresie plastică pentru a descrie neîncrederea într-un proiect care ar putea fi viabil: „când vede olteanul girafa”.

La final de martie 2022, ​Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) publica în platforma de achiziții publice SEAP anunțuri de consultare a pieței în vederea pregătirii de achiziții de material rulant finanțate prin fonduri europene nerambursabile și erau incluse și trenurile cu hidrogen. ARF spunea atunci că intenționează să organizeze proceduri de achiziție a ramelor electrice cu hidrogen pentru scurt și lung parcurs, fiind vizate trenuri de maxim 200 de locuri.

Ministerul Transporturilor a avizat la final de aprilie achiziționarea a 12 trenuri pe hidrogen, ca parte a unui proiect-pilot de testare a unor trenuri ecologice. Printre rutele deservite se vor număra București – Aeroport Otopeni și București – Pitești.

Guvernul a aprobat pe 20 iulie nota de fundamentare pentru achiziționarea a 12 automotoare care funcționează cu hidrogen. Valoarea estimată a contractului finanțat prin PNRR va fi de 862,23 milioane de lei (cu TVA).

Investiția este integrată cu achiziția serviciilor de alimentare cu hidrogen și a celor de întreținere și reparații pe termen lung, care vor fi asigurate de la data punerii în circulație a acestor trenuri.

Unde suntem acum

Autoritatea pentru Reformă Feroviară spune că a înaintat cu documentația de achiziții și este pe cale de a lansa procedura în SICAP. Au fost aprobați și indicatorii tehnico-economici și au fost inițiate, împreună cu Ministerul Economiei, grupuri de lucru prin care se actualizează legislația și normele tehnice pentru utilizarea acestor trenuri. Spre exemplu, trebuie autorizați recipienții sub presiune și trebuie ca viitorii furnizori să construiască stația de încărcare în parametrii legali europeni.

În octombrie va fi lansată procedura de licitație pe platforma SICAP.

Cei care susțin trenurile cu hidrogen în România spun că ar fi foarte potrivite pentru o rețea precum a noastră, unde 60% dintre linii sunt neelectrificate. Cei care se opun spun că este ultimul lucru de care avem nevoie, ci prioritatea ar fi să mai eliminăm din restricțiile de viteză și să electrificăm și porțiunile din magistralele mari unde circulă doar trenuri cu tracțiune diesel.

Pe unde ar putea să circule trenurile cu hidrogen

Noile trenuri pe hidrogen vor asigura:

Trenuri la 30 de minute între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni

Trenuri la 30 de minute între Gara de Nord – Chitila – Săbăreni și Titu

Trenuri la o oră între București – Găești – Pitești

Trenuri la o oră între București și Târgoviște

4 trenuri pe zi între București – Slatina – Craiova prin Pitești.

Trenurile pe hidrogen – Interesante, dar scumpe

Trenurile cu hidrogen sunt prezentate ca fiind o alternativă „verde” la trenurile diesel și pot fi o soluție pe liniile neelectrificate. În plus, au o autonomie de câteva ori mai mare decât trenurile cu baterii. Germania, Olanda, Italia, Austria, Marea Britanie, Polonia și Suedia sunt țările europene cele mai interesate de această tehnologie.

Alstom, Stadler, CAF și Siemens sunt companiile europene care au dezvoltat trenuri cu hidrogen. Cel mai mult a comunicat Alstom, cu modelul iLint care a fost testat în mai multe țări europene din 2018 încoace. Francezii au purtat și discuții cu autoritățile române.

Minusurile trenurilor cu hidrogen țin de costurile mari, de faptul că hidrogenul este produs din combustibili fosili și este nevoie și de spațiu mare de depozitare. Este nevoie și de construcția unei infrastructuri de alimentare, iar hidrogenul nu este potrivit pentru trenuri de mare viteză, ci pentru acelea care ating cel mult 120-140 km/h.

Hidrogenul nu este liber, ci este deja combinat cu altceva; pentru a separa hidrogenul trebuie să consumăm energie. Numai după ce am consumat energie și am obținut hidrogenul liber, îl putem arde.

Problema este că, din cauza ineficienței inevitabile a proceselor, arderea hidrogenului produce mai puțină energie decât cea cheltuită pentru separarea lui din compuși.

Nivelul de emisii al trenului „RE-H” depinde de metoda de producere a hidrogenului, iar de aici se desprind alte dificultăți, pentru că, în prezent, majoritatea hidrogenului (peste 90%) este produs din combustibili fosili, în particular prin reformarea metanului cu abur (steam-methane reforming, SMR) și prin gazeificarea cărbunelui.

Tehnologia trenurilor cu hidrogen se referă la trenurile echipate cu celule de combustie alimentate cu hidrogen și care generează energie electrică.

Sursa primară de energie este hidrogenul, iar ideea este că oxigenul preluat din aer este combinat cu hidrogenul în interiorul celulei de combustie, iar rezultatul este producerea energiei electrice necesare funcționării trenului.

Bateria de tracțiune este utilizată pentru stocarea intermediară a energiei de frânare, pentru a accelera și pentru alimentările auxiliare.

Este nevoie de o infrastructură de stații de reîncărcare cu hidrogen, iar acest lucru este complicat și costă mult, deci reprezintă un impediment.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *